L.Ivanov. Calcul termotehnic 2017 (1)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FIZICA CONSTRUCŢIILOR
Calculul termotehnic al unei
construcţii de închidere pentru perioada de iarnă
Îndrumar metodic
Chişinău
2023
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA URBANISM ŞI ARHITECTURĂ
DEPARTAMENTUL ARHITECTURA
FIZICA CONSTRUCȚIILOR
Calculul termotehnic al unei
construcții de închidere pentru perioada de iarnă
Îndrumar metodic
Chişinău
Editura „Tehnica-UTM”
2023
CZU
Lucrarea a fost discutată și aprobată pentru editare la ședința
Consiliului Facultății Urbanism şi Arhitectură, proces-verbal nr.4
din 22.12.2022.
Îndrumarul metodic conţine sarcinile, etapele efectuării
lucrării de curs, dar şi concepţiile fundamentale ale sistemului unic
de documentaţie în construcţie (NRC). Îndrumarul este elaborat cu
scopul sporirii nivelului de securitate a oamenilor în clădiri și
construcții privind proiectarea protecției termice a clădirilor,
stabilitatea termică a construcțiilor de îngrădire, precum și regulile
de aplicare a izolației termice reflectante.
Îndrumarul metodic este destinat studenţilor specialităţii
0731.1 Arhitectura şi 0212.2 Design interior cu forma de
învăţământ la zi.
Alcătuitori: asistent universitar Valeriu Ivanov
asistentă universitară Ludmila Ivanov
asistentă universitară Diana Andronovici
asistent universitar Radu Andronic
asistentă universitară Tatiana Colomieț
Redactor responsabil
Recenzent: dr., conf. univ. Nistor Grozavu
dr., conf. univ. Angela Munteanu
© UTM,
2023
ISBN
2
CUPRINS
PREFAŢĂ ................................................................................. 4
1. GENERALITĂŢI ................................................................. 5
2. PRINCIPIILE PROIECTĂRII TERMOTEHNICE.............. 7
A CONSTRUCŢIILOR DE ÎNCHIDERE ............................... 7
3. ELABORAREA CALCULULUI TERMOTEHNIC .............
AL UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE .......................... 9
4. EXEMPLU DE CALCUL TERMOTEHNIC.........................
AL UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE PE TIMP ............
DE IARNĂ ............................................................................. 19
4.1. Foaia de titlu.................................................................... 19
4.2. Date generale ................................................................... 20
4.3. Calculul termotehnic al unei construcții de închidere..... 21
pe timp de iarnă ...................................................................... 21
4.4Calculul termotehnic al unei construcţii de închidere
pe timp de iarnă din patru straturi ......................................... 25
BIBLIOGRAFIE ...................................................................... 34
ANEXE ................................................................................... 35
Anexa 1 ................................................................................... 35
Anexa 2 ................................................................................... 35
Anexa 4 ................................................................................... 37
Anexa 5 ................................................................................... 38
Anexa 6 ................................................................................... 40
Anexa 7 ................................................................................... 42
3
PREFAŢĂ
În scopul protejării organismului contra factorilor de
agresiune din mediul înconjurător; individul (omul) își amenajează
un spațiu închis în care este protejat de acțiunea dăunătoare a
mediului cu asigurarea condițiilor cât mai confortabile pentru
activitatea de muncă și de trai. Microclimatul reprezintă starea
mediului care determină senzația termică a omului și care depinde
de următoarele:
- temperatură, umiditate relativă;
- viteza mișcării aerului;
- temperatura suprafețelor interioare.
În linii generale, locuința poate fi numită ”habitat”, prin care
se înțelege nu numai construcția în care omul locuiește sau lucrează,
dar și tot ce se găsește în jurul acesteia și toate dotările tehnicoedilitare, care favorizează păstrarea sănătății individului.
Deci, habitatul uman reprezintă un mediu artificial creat de
om în care revoluționează viața socială, familială și individuală sub
toate aspectele ei complexe: locuință, activitatea productivă,
culturală, sanitară etc.
Construcția clădirilor de locuit și publice se face, de regulă,
după o expertiză sanitară a proiectelor, supravegherii procesului de
construcție, regimului de exploatare a acestora.
Controlului sanitar se supun următoarele proprietăți fizice
ale încăperilor:
- determinarea temperaturii aerului;
- determinarea temperaturii suprafețelor;
- determinarea umidității aerului;
- determinarea vitezei de mișcare a aerului;
- evaluarea igienică a ambianții termice în locuințe și
încăperile publice.
4
1. GENERALITĂŢI
Сonceptul dezvoltare durabilă actual este abordat diferit față
de conceptul clasic cu care suntem obișnuiți, când este vorba de o
clădire. În prezent, clădirea este considerată un organism într-o
evoluție continuă, care în timp trebuie tratat, reabilitat și modernizat
pentru a corespunde exigențelor stabilite de utilizator într-o anumită
etapă.
Funcția clădirilor este de a crea în interior un climat
confortabil, indiferent de sezon. În acest sens, elementele de
construcție care alcătuiesc anvelopa unei astfel de clădiri trebuie
concepute în așa fel, încât să asigure în interiorul încăperilor condiții
corespunzătoare de confort higrotermic, acustic, vizual-luminos,
olfactiv-respirator.
Cerințele de calitate ale unei clădiri sunt, în esență,
următoarele:
➢ rezistență și stabilitate;
➢ siguranță în exploatare;
➢ siguranță la foc;
➢ igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia
mediului;
➢ izolație termică, hidrofugă şi economia de energie;
➢ protecția împotriva zgomotului.
Prin confort higrotermic se înțelege nivelul de temperatură şi
umiditate ușor de suportat. El se realizează cu un consum de energie
fie pentru încălzirea spațiului utilizat (iarna), fie pentru răcirea lui
(vara).
Noțiunea confort trebuie să sugereze crearea unui mediu
corespunzător desfășurării vieții normale.
Ambianța termică reprezintă starea mediului, care determină
senzația termică subiectivă a individului și depinde de temperatura
aerului, umiditatea relativă a aerului, viteza de mișcare a aerului și
temperatura suprafețelor înconjurătoare.
5
Cunoașterea bazelor teoretice ale problemelor de
termotehnică și aplicarea lor în practica construcțiilor este o cerință
de mare actualitate pentru pregătirea profesională a arhitecților în
construcții.
Lucrarea dată cuprinde:
➢ aspectele teoretice şi practice ale fizicii construcţiilor
cu aplicaţii importante în proiectarea, execuţia şi
exploatarea clădirilor;
➢ folosirea corectă a actelor normative în construcţii cu
aplicarea datelor şi coeficienţilor în elaborarea
calculelor termotehnice.
6
2. PRINCIPIILE PROIECTĂRII TERMOTEHNICE
A CONSTRUCŢIILOR DE ÎNCHIDERE
Clădirea reprezintă un ansamblu de camere, spaţii de
circulaţie şi alte spaţii comune, delimitate de o serie de suprafeţe
care alcătuiesc anvelopa edificiului şi prin care au loc pierderi de
căldură.
Reabilitarea/modernizarea termică a unei clădiri reprezintă
îmbunătăţirea ei în scopul menţinerii căldurii în interior. Aceasta
presupune adăugarea de izolaţie termică, etanşarea, îmbunătăţirea
sau chiar înlocuirea ferestrelor şi a uşilor, precum şi îmbunătăţirea
echipamentelor şi instalaţiilor cu care este dotată clădirea.
Reabilitarea termică înseamnă şi implementarea de măsuri de
eficienţă energetică în toate activităţile de renovare şi reparaţii ale
clădirii.
Anvelopa reprezintă învelişul care protejează interiorul casei
împotriva vântului, ploii şi ninsorii; în plus, ea conferă suport
structural pentru pereţi şi acoperiş, protejează structura împotriva
deteriorării, permite utilizarea luminii naturale, precum şi accesul în
clădire şi în afara ei.
Rolul anvelopei constă în separarea mediului controlat,
confortabil interior de mediul extern. Menţinerea condiţiilor dorite
în interior se realizează prin controlul fluxurilor de căldură, aer şi
umiditate între interiorul şi exteriorul clădiri
Controlul fluxului de căldură prin anvelopă se realizează
prin intermediul unui material izolator termic, pentru a reduce
pierderile de căldură spre exterior
Izolaţia (anvelopa) trebuie să aibă grosimea permisă de
mărimea spaţiului şi când este formată din material moale şi poros,
ea trebuie să aibă densitatea corespunzătoare pentru a forma
rezistenţa termică necesară.
7
Mărimea izolaţiei termice se alege în funcţie de mai mulţi
factori cum ar fi:
➢ normativele în domeniul reabilitării termice a
clădirilor pot cuprinde specificaţii asupra grosimii
izolaţiei care trebuie adăugate;
➢ starea şi grosimea izolaţiei existente impun grosimea
şi felul izolaţiei care trebuie adăugate;
➢ modul în care este construită casa determină izolaţia
care poate fi practic adăugată;
➢ derularea altor lucrări de reabilitare permite
reizolarea casei la un nivel superior.
Deci, de la orice produs de tip „clădire”, ceea ce se aşteaptă
în final este un răspuns corespunzător la toate cerinţele/exigenţele
utilizatorilor formulate de cei implicaţi în utilizarea ei. Formularea
cerinţelor utilizatorilor nu se poate face decât în termene calitative
cu referire la clădire în ansamblul ei.
8
3. ELABORAREA CALCULULUI TERMOTEHNIC
AL UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE
Memoriul explicativ se prezintă pe coli formatul A4.
1. Pentru executarea calculului termotehnic reprezentăm o
porţiune a secţiunii verticale a peretelui exterior. Desenăm un
element de construcţie plan, compus din mai multe straturi
perpendiculare pe fluxul termic, având grosimile 1 ;  2 ;  3 şi
coeficienții de conductivitate termică 1 ; 2 ; 3 (fig.3.1).
Fig.3.1. Secţiunea verticală a unei
construcţii de închidere din trei straturi
2. Temperatura aerului exterior nu este constantă, ci variază în
limite destul de mari atât zilnic, cât şi pe toată durata sezonului de
încălzire Caracteristicile temperaturii au regiunii de construcţie:
➢ temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu
asigurarea 0,92;
➢ temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea
0,92;
9
➢
temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu
asigurarea 0,98;
➢ temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea
0,98.
3. Determinăm, conform NCM E.04.01:2017 „Protecția
contra acțiunilor mediului ambiant. Protecția termică a clădirilor”,
regimul de exploatare a construcției de închidere în dependență de
regimul de umiditate a încăperilor şi zonelor de umiditate:
➢ alegem zona de umiditate de pe teritoriul Republicii
Moldova;
➢ conform tabelului nr.1, alegem regimul de umiditate din
încăpere;
➢ conform tabelului nr.2, alegem regimul de exploatare a
construcției.
4. Conform tabelului nr.2 ”Catalogul caracteristicilor
termotehnice ale materialelor de construcții”, selectăm indicatorii
termotehnici ai materialelor îngrădirilor exterioare și introducem
datele în tabelul 3.1.
1
2
3
10
Impermeabilitatea la
aburi
μ,
mg/mhPa
Permeabilitatea,
(în perioada de 24ore)
s,
W/m2 oC
Conductibilitatea
λ,
W/moC
Densitatea
γ,
kg/m3
Denumirea
materialului de
construcţie
Nr. straturilor
Tabelul 3.1. Caracteristicile termofizice ale materialelor
5. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură
R0i , m2oC/W, pe suprafaţa interioară a peretelui construcţiei de
închidere după formula:
1
,
(3.1)
R0i =
 int
unde:  int - coeficientul de transfer de căldură a suprafeței interioare
a construcției de îngrădire pe timp de iarnă, acceptată
conform tabelului nr.1 CP E.04.05:2017 ”Protecția
contra acțiunilor mediului ambiant. Proiectarea
protecției termice”.
6. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură
R0 e , m2 oC/W, pe suprafaţa exterioară a peretelui după formula:
1
,
(3.2)
R0 e =
e
unde:  e - coeficientul de transfer de căldură a suprafeței exterioare
a construcției de îngrădire pe timp de iarnă, acceptată
conform tabelului nr.2 CP E.04.05:2017 ”Protecția
contra acțiunilor mediului ambiant. Proiectarea
protecției termice”.
7. Determinăm rezistenţa termică a straturilor de materiale
Rs , m C/W care reprezintă rezistenţa la transmisia căldurii prin
conducţie, la structuri în mai multe straturi, şi se exprimă ca suma
rezistenţelor la trecerea căldurii prin suprafaţa de un metru pătrat a
straturilor componente, având grosimile  1 ,  2 ,  3 , timp de o oră, şi
pentru o diferenţă totală de temperatură între suprafeţele extreme de
1oC, conform relaţiei:
a. pentru îngrădiri fără strat izolant:
2 o
Rs = R1 + R2 + ... + Rn =

1  2
+ + ... + n ;
1 2
n
R0tot = R0i + Rs + R0 e ,
11
(3.3)
(3.4)
unde: Rs - rezistenţa la transferul termic al stratului părții omogene
fragmentului, m2oC/W, determinată pentru straturile de
material după formula:
Rs =
s
;
s
(3.5)
b. în mai multe straturi (cu stratul de aer), după
formula:
Rs = R1 + R2 + ... + Rn + Ra =

1  2
+ + ... + n + Ra ,
1 2
n
(3.6)
unde: R a - rezistenţa termică a stratului de aer închis conform
tabelului nr.4 NCM E.04.01:2017
”Protecția contra
acțiunilor mediului ambiant. Protecția termică a clădirilor”;
c. în mai multe straturi (cu stratul izolant), după
formulele:
Rs = R1 + R2 + ... + Rn =

1  2  iz
+ +
+ ... + n ,
1 2 iz
n
R0tot = R0i +  Rs + R0 e =
s
1
 int
+  Rs +
s
1
e
.
(3.7)
(3.8)
8. Valoarea grosimii stratului izolant se rotunjește până la
grosimea materialului, conform fișei tehnice a producătorului.
Valoarea rezistenței termice se recalculează folosind relația (3.8).
9. Coeficientul de transfer termic global, U, W/m2oC se
determină prin formula:
1
,
(3.9)
U=
R0
unde: U - coeficientul de transfer termic global conform tabelului
nr.2 NCM M.01.01:2016 „Eficiența energetică a clădirilor
12
rezidențiale. Performanța energetică a clădirilor. Cerințe
minime de performanță energetică a clădirilor”.
10. Pentru determinarea rezistenței termice a construcției de
închidere se ia o temperatură concretă pentru localitatea dată.
Această temperatură se numește temperatură de calcul al aerului
exterior. Pentru determinarea temperaturii de calcul al aerului
exterior, t e , se ia temperatura la care pierderile de căldură ale
încăperii vor fi maxime pentru o temperatură constantă a aerului
interior.
11. Determinăm inerția termică D a construcției de îngrădire
ca suma valorilor inerției termice Di a tuturor straturilor construcției
cu mai multe straturi, după formula:
Ds = D1 + D2 + ... + Dn = R1s1 + R2 s2 + .... + Rn sn =
=

1

s1 + 2 s2 + ... + n sn
1
2
n
(3.10)
Normele în vigoare stabilesc temperatura de calcul al aerului
exterior, fiind egală cu media celor mai reci 5 zile la rând din cele
mai reci 4 ierni din ultimii 25-50 ani.
12. Determinăm fluxul termic q 0 , W/m2, al construcției de
închidere după formula:
t −t
(3.11)
q0 = int tot e .
R0
Densitatea fluxului termic q 0 la transmisia căldurii la
structuri în mai multe straturi este proporțională cu diferența de
temperatură dintre suprafețele extreme și invers proporțională cu
rezistența termică la transmisia căldurii R . q 0 este o caracteristică
termică a elementului de construcție.
13
13. Determinăm temperaturile între suprafețele de contact al
straturilor construcției de închidere  i , 1 ,..., n , e , oC, după
formulele:
 i = tint − q0 R0i ;
(3.12)
 1 = tint − q0 ( R0i + R1 ) ;
(3.13)
s
 n = tint − q0 ( R0i +  Ri ) ;
(3.14)
 e = tint − q0 ( R0tot − R0 e ) .
(3.15)
i =1
În urma calculelor efectuate se construiește graficul de
repartizare a temperaturilor în secțiunea transversală. Graficul
construit conform datelor primite permite a găsi temperaturile în
orice punct al secțiunii.
14. Determinăm posibilitatea condensării vaporilor de apă în
colţul  c exterior al construcției de închidere care se efectuează
după formula:
 c =  i − (0.18 − 0.0414 R0tot )(tint − te ) ,
(3.16)
unde:  i - temperatura interioară la suprafața peretelui la îndepărtare
de la colțul examinat.
15. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă e i , după
formula:
 E
(3.17)
eint = int int ,
100
unde: eint - elasticitatea vaporilor de apă;
int - umiditatea relativă a aerului interior;
Eint - elasticitatea maximă a vaporilor de apă la temperatura
interioară tint , în conformitate cu anexa 5.
14
16. Determinăm temperatura punctului de rouă  r , în
conformitate cu anexa 5.
Pentru evitarea condensului pe suprafața interioară a
elementelor de construcție este necesar, ca în condițiile de
exploatare, temperatura suprafeței interioare a elementelor de
construcție să nu coboare sub temperatura de rouă. Deci, condiția de
evitare a condensului se obține dacă:
c > r .
(3.18)
Calculul la condens în structura elementelor are drept scop:
➢ stabilirea riscului de condensare a vaporilor de apa în
element;
➢ localizarea zonei de condens;
➢ evaluarea cantității de apă formată în masa
elementului în perioada de condensare;
➢ posibilitatea de eliminare prin evaporare în perioada
caldă;
➢ acumularea progresivă, de la an la an, datorită
evaporării incomplete.
Calculul la condens se efectuează prin metoda grafoanalitică (Glaser) prin următoarele etape:
➢ corespunzător condițiilor temperaturilor de calcul al
aerului interior și exterior, se calculează
temperaturile pe suprafețele straturilor  i , 1 ,..., n , e ;
➢ se stabilește elasticitatea vaporilor pe suprafețele
fiecărui strat, în funcție de valorile temperaturilor pe
suprafețele straturilor E , Pa;
➢ se calculează presiunile parțiale ale vaporilor de apă
pe fețele straturilor ex ;
➢ construim un grafic al presiunilor maxime și presiunii
parțiale a vaporilor de apă în interiorul peretelui.
15
Dacă diagramele E și ex au cel puțin un punct comun, se
consideră că este posibil fenomenul de condens în element.
Combaterea fenomenului de condens:
➢ sporirea gradului de izolare termică a elementelor
de închidere, având ca efect distribuția mai favorabilă
a temperaturii în structură, și implicit a presiunilor de
saturație a vaporilor de apă, astfel încât cele două
diagrame de presiuni ale vaporilor se distanțează;
➢ micșorarea debitului vaporilor de apă care străbat
elementul de construcție prin reducerea numărului și
debitului surselor de vapori de apă din încăperi,
precum și prin eliminarea unei cantități de vapori din
aerul interior printr-o ventilare eficientă;
➢ limitarea procesului de difuzie a vaporilor de apă
prin elementele de închidere exterioare și mai ales a
accesului vaporilor de apă în zonele reci, favorabile
condensării, prin prevederea de bariere de vapori
plasate pe fața caldă a elementului sau a izolației;
➢ asigurarea eliminării active a vaporilor de apă din
structura elementelor, prin ventilare naturală, prin
intermediul unor straturi de material cu porozitate
mare, spații de aer ventilat, rețele de canale de aerare
etc., plasate in fața zonei de condens si puse in
legătură cu exteriorul prin orificii sau dispozitive
speciale.
17. Determinăm temperaturile  i , 1 ,..., n , e , oC, construcției
de îngrădirii în planul decantat de la suprafața interioară la distanța
x, după formulele:
t −t
(3.19)
 i = tint − int tot e  R0i ;
Ro
16
tint − te
(3.20)
 ( R0i + R1 ) ;
Rotot
s
t −t
(3.21)
 n = tint − int tot e  ( Ri +  Ri ) ;
Ro
i =1
t −t
(3.22)
 e = tint − int tot e  ( R0tot − R0e ) .
Ro
18. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă E ,
cunoscându-se temperaturile straturilor construcției de închidere  ,
în conformitate cu anexele 3 și 4.
 1 = tint −
19. Determinăm rezistența la permeabilitate la vaporii de apă
a peretelui după formula:
d m2  h  Pa
,
(3.23)
Rpi = i ;
i
mg
unde: d j - grosimea stratului examinat, în metri;
 j - coeficientul de permeabilitate la vaporii de apă al
mg
materialului stratului examinat, în 2
.
m  h  Pa
20. Determinăm presiunile parțiale ale vaporilor de apă
după formula:
e −e
(3.24)
ex = eint − int e  R p ( x ) ,
Rpi
unde: eint - elasticitatea vaporilor de apă în interiorul construcției de
închidere;
ee - elasticitatea vaporilor de apă în exteriorul construcției de
închidere;
R pi - rezistența totală la permeabilitate a vaporilor de apă a
peretelui;
17
R p ( x ) - rezistența straturilor construcției de închidere la
permeabilitate a vaporilor.
21. Elaborăm graficul presiunilor maxime și presiunii
parțiale a vaporilor de apă în interiorul construcției de închidere.
Conform datelor obținute, valorile Ee și ex nu trebuie să se
intersecteze, ceea ce va constata că nu are loc condensarea vaporilor
de apă în interiorul stratului peretelui examinat.
18
4. EXEMPLU DE CALCUL TERMOTEHNIC
AL UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE PE TIMP
DE IARNĂ
4.1. Foaia de titlu
Ministerul Educației și Cercetării al R. Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Departamentul Arhitectură
LUCRAREA DE AN NR.1
la fizica construcțiilor
Temă: Calculul termotehnic al unei
construcții de închidere pe timp de iarnă
Elaborat de studentul (ta) gr. ARH___
________
nr.
Prenumele, numele
Controlat
___________
________
gradul ştiinţific
Prenumele, numele
Chișinău 20__
19
4.2. Date generale
Denumirea localității (oraș) – Chișinău
Latitudinea localității – 47,6o
Destinația clădirii – edificiu public
Temperatura aerului interior t i – 20oC - pentru perioada de
iarnă (în conformitate cu anexa 1)
Umiditatea relativă  i – 55% - pentru perioada de iarnă (în
conformitate cu anexa 1)
Caracteristica construiții de închidere – cu mai multe straturi
Caracteristica straturilor construcției de închidere
I strat:
denumirea materialului de construcție – mortar, ciment,
nisip:
densitatea –  = 1800 kg/m3;
grosimea – 1 = 0, 020 m.
al II-lea strat:
denumirea materialului de construcție – calcar:
densitatea –  = 1600 kg/m3;
grosimea –  2 = 0,390 m.
al III-lea strat:
denumirea materialului de construcție – mortar din cimentnisip:
densitatea –  = 1800 kg/m3;
grosimea –  3 = 0, 02 m.
20
4.3. Calculul termotehnic al unei construcții de închidere
pe timp de iarnă
1. Pentru executarea calculului termotehnic, reprezentăm o
porțiune a secțiunii verticale a peretelui exterior (fig.4.1).
Fig. 4.1. Secţiunea verticală a
unei construcţii de închidere din trei straturi
2. Alegem din NRC caracteristicile climaterice ale regiunii
de construcţie:
➢ temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu
asigurarea 0,92:
t eV = −16 oC;
21
➢
temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea
0,92:
teI = −21 oC;
➢
temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu
asigurarea 0,98:
t eV = −19 oC;
➢
temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea
0,98:
t eI = −23 oC.
3. Determinăm, conform tabelului 1 și 2 NCM E.04.01:2017
„Protecția contra acțiunilor mediului ambiant. Protecția termică a
clădirilor”, regimul de exploatare a construcției de închidere în
dependenţă de regimul de umiditate a încăperilor şi zonelor de
umiditate:
➢
➢
➢
or. Chişinău este situat în zona de umiditate III – uscată;
conform tabelului nr.1, int – 55%; tint –20oC regimul de
umiditate din încăpere – normal;
conform tabelului nr.2, regimul de exploatare a
construcţiei – A.
4. Determinăm, conform tabelului nr.2 ”Catalogul
caracteristicilor termotehnice ale materialelor de construcții”,
caracteristicile termofizice ale materialelor straturilor componente,
introducând datele în tabelul 4.1.
22
1
2
3
Mortar din var-nisip
Calcar
Mortar din ciment
nisip
Impermeabilitatea
la aburi
μ, mg/mhPa
Permeabilitatea
(în perioada de 24h)
s, W/m2 oC
Conductibilitatea
λ, W/moC
Denumirea
materialului de
construcţie
Densitatea
γ, kg/m3
Nr. straturilor
Tabelul 4.1. Caracteristicile termofizice ale materialelor
1800
1600
0,76
0,73
9,60
9,06
0,09
0,09
1800
0,76
9,60
0,09
5. Determinăm rezistenţa termică R0i , m2 oC/W, la suprafaţa
interioară a peretelui construcţiei de închidere după formula:
1
1
R0i =
=
= 0, 043 m2 oC/W. (4.1)
 int 8, 7
6. Determinăm rezistenţa termică R0 e , m2oC/W, la suprafaţa
exterioară a peretelui după formula:
1
1
R0e =
=
= 0,115 m2 oC/W. (4.2)
 e 23
7. Determinăm rezistenţa la transferul termic total R0tot ,
m2oC/W, al unei construcţii de închidere după formula 3.8:
0, 020 0,390 0, 020
R0tot = 0,115 +
+
+
+ 0, 043 =
.
(4.3)
0, 76
0, 73
0, 76
= 0,115 + 0, 026 + +0,534 + 0, 026 + 0, 043 = 0, 744
23
8. Determinăm rezistența convențională de transfer termic a
părții omogene după formula 3.9:
1
1
(4.4)
R0 = =
= 3,125 .
U 0,32
9. Conform CP E.04.05:2017 „Protecția contra mediului
ambiant. Proiectarea protecției termice”, condiţia calculului este:
R0tot  R0 ;
(4.5)
R0tot  R0  0, 744  3,125 ; condiția de calcul nu se
respectă.
Concluzie. Izolarea termică este necesară, deoarece pereţii
exteriori ai clădiri reprezintă cea mai întinsă suprafață dintre
componentele învelişului exterior al acesteia, iar materialele
convenţionale de construcție a peretelui – calcarul, betonul, beton
celular, cărămida sau lemnul nu sunt suficiente pentru a garanta
confortul termic necesar unui trai fără griji (ceea ce este demonstrat
prin calcule). În lipsa unei izolări termice vom pierde mare parte din
cantitatea de căldură produsă pentru încălzirea interioară, lucru ușor
de observat în sezonul rece.
O izolare temeinică a pereţilor va face mediul interior mai
confortabil, iar facturile pentru energia utilizată pentru încălzire vor
fi mai mici. Acest lucru este valabil atât pentru toamnă–iarnă
(pentru încălzire), cât şi pentru vară când utilizăm aparate pentru
răcire/aer condiţionat. Pentru izolarea pereților exteriori se
recomandă plăci de vată minerală. O izolaţie termică bună
înseamnă mai întâi folosirea de material termoizolator în strat
corespunzător şi în al doilea rând prevenirea condensului.
24
4.4
Calculul termotehnic al unei construcţii de
închidere pe timp de iarnă din patru straturi
1. Reprezentăm o porțiune a secţiunii verticale a peretelui
exterior din patru straturi (fig. 4.2).
Fig. 4.2. Secţiunea verticală a
unui perete de închidere din patru straturi
La structuri de pereţi în straturi poziţia stratului termoizolant
depinde în mare măsură de regimul de încălzire a clădirii.
La peretele cu izolaţie termică dispusă la exterior pierderile
de căldură au loc mai greu, având în vedere protecţia termică
exterioară. Variaţiile rapide ale temperaturii aerului exterior nu
acţionează brusc asupra aerului încăperii, deoarece stratul de masă
mare este mai cald.
25
2. Determinăm, conform tabelului nr.2 ”Catalogul
caracteristicilor termotehnice ale materialelor de construcții”,
caracteristicile termofizice ale materialelor straturilor componente,
introducând datele în tabelul 4.2.
Mortar din varnisip
2 Calcar
Plăci
de
vată
3
minerală
Mortar din ciment
4
nisip
1
Impermeabilitate
a la aburi
μ, mg/mhPa
Permeabilitatea
(în perioada de
24ore)
s, W/m2 oC
Denumirea
materialului de
construcţie
Conductibilitate
a
λ, W/moC
Densitatea
γ, kg/m3
Nr.straturilor
Tabelul 4.2. Caracteristicile termofizice ale materialelor
1800
0,76
9,60
0,09
1600
0,73
9,06
0,09
125
0,042
0,53
0,32
1800
0,76
9,60
0,09
3. Determinăm rezistenţa la transferul termic total R0tot ,
m2oC/W, al unei construcţii de închidere după formula 3.8:
R0tot = 0,115 +

0, 02 0,39
0, 02
+
+ iz +
+ 0, 043 =
0, 76 0, 73 0, 042 0, 76
= 0,115 + 0, 026 + 0,534 +
 iz
 iz
(4.6)
+ 0, 026 + 0, 043 = 0, 744 +
0, 042
0, 042
4. Determinăm rezistența convențională de transfer termic al
părții omogene după formula:
1
1
(4.7)
R0 = =
= 3,125 .
U 0,32
26
Conform CP E.04.05:2017 „Protecția contra mediului
ambiant. Proiectarea protecției termice” condiția calculului este
R0tot  R0 ;
0, 744 +
 iz
= 3,125
0, 042
;
(4.8)
 iz = (3,125 − 0, 744)  0, 042 = 0,10
5. Grosimea standard a plăcilor de vată este de 0,01; 0,02;
0,05...0,10 etc. Obținem  iz = 0,10 m.
6. Determinăm rezistenţa termică a stratului de izolare termică
Riz :
 izprim 0,100
R3 =
=
= 2,38 m2 oC/W.
iz
0, 042
7. Determinăm
R0totprim m2oC/W:
rezistenţa
termică
totală
(4.9)
obținută
0, 02 0,39 0,10 0, 02
+
+
+
+ 0, 043 =
.(4.10)
0, 76 0, 73 0, 042 0, 76
= 0,115 + 0, 026 + 0,534 + 2,32 + 0, 026 + 0, 043 = 3,124
R0tot = 0,115 +
8. Coeficientul de transfer termic global, U, W/m2oC se
determină prin formula 3.9:
1
1
=
= 0,32 .
R0 3,124
Condiția de calcul este respectată.
U=
(4.11)
9. Determinăm inerția termică D a construcției de îngrădire ca
suma valorilor inerției termice Di a tuturor straturilor construcției cu
mai multe straturi, după formula 3.10:
27
Ds =
0, 02
0,39
0,10
0, 02
 9, 60 +
 9, 06 +
 0,53 +
 9, 60 = 5, 48 .(4.12)
0, 76
0, 73
0, 042
0, 73
Deoarece, inerția termică este 4  Ds = 5, 48  7 , conform
anexei 2, temperatura exterioară de calcul se ia t eIII cu asigurarea
0,92:
t I + t V −16 + (−21)
(4.13)
teIII = e e =
= −18,5 oC.
2
2
10. Determinăm fluxul termic q 0 , W/m2, al construcţiei de
închidere după formula 3.11:
q0 =
20 − (−18,5)
= 12,32 W/m2.
3,124
(4.14)
11. Determinăm temperaturile suprafețele de contact al
straturilor construcției de închidere  i , 1 , 2 , iz , e , oC după
formulele 3.12; 3.13; 3.14; 3.15:
 i = 20 − 12,32  0,115 = 18,58 ºC;
 1 = 20 − 12,32  (0,115 + 0, 026) = 18, 26 oC;
 2 = 20 − 12,32  (0,115 + 0, 026 + 0,534) = 11, 68 oC;
 iz = 20 − 12,32  (0,115 + 0, 026 + 0,534 + 2,32) = −16,90
(4.15)
(4.16)
(4.17)
o
C; (4.18)
 e = 20 − 12,32  (0,115 + 0, 026 + 0,534 + 2,32 + 0, 026) = −17, 22 oC.(4.19)
Construim graficul de repartizare a temperaturilor în
secţiunea transversală (fig. 4.3).
28
Fig.4.3. Câmpul staţionar de temperaturi
al unei construcții de închidere din patru straturi
12. Determinarea posibilităţii condensării vaporilor de apă în
colţul  c exterior al construcţiei de închidere se efectuează după
formula 3.16:
 c = 18,58 − (0,18 − 0, 0414  3,124)  (20 − ( −18,5)) = 16, 63 oC. .(4.20)
29
13. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă e i , după
formula 3.14:
i Ei
55  2338
.(4.21)
= 1285,9 Pa.
100
100
Cunoscându-se temperatura aerului interior ti = 20 oC,
elasticitatea maximă a vaporilor de apă va fi egală cu Ei = 2338 Pa,
în conformitate cu anexa 4.
Conform valorii ei = 1285,9 Pa, anexa 4, găsim temperatura
punctului de rouă  r = 10, 7 oC.
Deci, condiţia de evitare a condensului se obţine dacă:
ei =
=
 c >  r , 16, 63 oC> 10, 7 o C .
(4.22)
Condiţia calculului este respectată, condensat pe suprafaţa
interioară a colţului nu va apărea.
14. Temperatura medie a celei mai reci luni în mun. Chișinău
este te = −3,5 o C; Ee = 456 Pa; e = 81 %.
15. Determinăm temperaturile  i , 1 ,..., n , e , oC, construcției
de îngrădirii în planul decantat de la suprafața interioară la distanta
x, după formulele 3.19; 3.20; 3.21; 3.22:
20 − (−3,5)) 1
.(4.23)
 i = 20 −

= 19,13o C
3,124
8, 7
20 − (−3,5)) 1 0, 02
(4.24)
 1 = 20 −
(
+
) = 18,94o C
3,124
8, 7 0, 76
20 − (−3,5)) 1 0, 02 0,390
(4.25)
 2 = 20 −
(
+
+
) = 14,92o C
3,124
8, 7
0, 76
0, 73
20 − (−3,5)) 1 0,02 0,390 0,10
( +
+
+
) = −2,53o C (4.26)
3,124
8,7 0,76 0,73 0,042
20 − (−3,5)) 1 0,02 0,390 0,10 0,02
 4 = 20 −
( +
+
+
+
) = −2,74o C (4.27)
3,124
8,7 0,76 0,73 0,042 0,076
 iz = 20 −
30
16. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă E ,
cunoscându-se temperaturile straturilor construcției de închidere  ,
în conformitate cu anexele 3 și 4.
E i = 2210 Pa;
(4.28)
E 1 = 2182 Pa;
(4.29)
E 2 = 1695 Pa;
(4.30)
E 3 = 496 Pa;
(4.31)
E 4 = 488 Pa;
(4.32)
17. Determinăm rezistența la permeabilitate la vaporii de
apă a peretelui după formula 3.23:
0, 02 0,390 0,10 0, 02
R p .v . =
+
+
+
=
0, 09 0, 09 0,32 0, 09
(4.33)
m 2  h  Pa
= 0, 22 + 4,33 + 0,19 + 0, 22 = 4,96;
mg
18. Conform CP.E.04.05:2017, se calculează presiunea
parțială a vaporilor de apă ex din aerul exterior în funcție de
umiditatea relativă  e prin formula:
ee =
e  Ee
100
=
81 456
= 369,36 Pa .
100
(4.34)
19. Determinăm presiunile parțiale ale vaporilor de apă care
se determină după formula 3.24:
e1 = 1285,9 −
1285,9 − 369,36 0, 02

= 1245Pa ;
4,96
0, 09
31
(4.35)
1285,9 − 369,36 0, 02 0,39
(4.36)
(
+
) = 445Pa ;
4,96
0, 09 0, 09
1285,9 − 369,36 0, 02 0,390 0,10
e3 = 1285,9 −
(
+
+
) = 410 Pa (4.37)
4,96
0, 09 0, 09 0,32
e2 = 1285,9 −
ee = 1285,9 −
1285,9 − 369,36 0, 02 0,39 0, 07 0, 02
(
+
+
+
) = 369 Pa (4.38)
5, 00
0, 09 0, 09 0,30 0, 09
Fig.4.4. Variația grafică a presiunii de saturație
a vaporilor de apă și a presiunii parțiale a vaporilor de apă
32
Conform datelor obținute, valorile
Ee
și ex
nu se
intersectează, din ceea ce se constată că nu are loc condensarea
vaporilor de apă în interiorul stratului peretelui examinat (fig.4.4).
Concluzie. În conformitate cu dimensiunile obținute
 2 = 0,39 m pentru pereţii din calcar cu aplicarea unui strat
termoizolant din vată minerală cu grosimea  iz = 0,10 m, se
respectă condiția de transfer termic prin pereții portanți.
Normativele igienice admit diferența de temperatură a aerului
interior pe verticală până la 3oC şi pe orizontală până la 2oC.
Variațiile de temperatură pe parcursul a 24 ore nu trebuie să
depășească diferența de 3oC la încălzirea centralizată şi 6oC la cea
locală. Astfel, diferența de temperatură a aerului între cap şi picioare
nu trebuie să depăşească 2°C, temperatura pardoselii trebuie să fie
cuprinsă între 20 şi 24°C, iar viteza maximă de mişcare a aerului să
fie mai mare de 0,2 m/s. Temperatura pereţilor unei încăperi nu
trebuie să oscileze mai mult de 4-5oC faţă de temperatura medie a
aerului din încăpere. Temperatura surselor de încălzire (sobe,
calorifere etc.) nu trebuie să depăşească 80oC.
33
BIBLIOGRAFIE
1. NCM E.04.01:2017 Protecția contra acțiunilor mediului
ambiant. Protecția termică a clădirilor.
2. CP E.04.05:2017 Protecția contra acțiunilor mediului
ambiant. Proiectarea protecției termice a clădirilor.
3. NCM M.01.01:2016 Eficiența energetică a clădirilor
rezidențiale. Performanța energetică a clădirilor. Cerințe minime de
performanță energetică a clădirilor.
4. Virgil Focşa. Higrotermica şi acustica clădirilor. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1975.
5. В.К. Лицкевич, Л.И. Макриненко, И.В. Мигалина, Н.В.
Оболенский, А.Г. Осипов, Н.И. Щепетков. Архитектурная
физика. – Москва: Архитектура, 2007 г.
6. Б.Т. Елагин. Основы теплофизики ограждающих
конструкций зданий. – Киев-Донецк: Головное Издательство
Издательского Объединения «Вища Школа», 1977 г.
7. СНиП 2.01.01.82. Строительная климатология и
геофизика. – Москва: Стройиздат, 1983 г.
8. СНиП II-3-79. Строительная теплофизика. - Москва:
Стройиздат, 1982 г.
9. Руководство по теплотехническому расчету и
проектированию ограждающих конструкций зданий. – Москва:
Стройиздат, 1985 г.
10. Справочное
пособие
к
СНиП.
Расчет
и
проектирование ограждающих конструкций зданий. - М.,
Стройиздат, 1990 г.
34
ANEXE
Anexa 1
Temperatura optimă şi umiditatea relativă admisibilă a aerului
în interiorul clădirii în perioada rece a anului
Temperatura aerului Umiditatea relativă
Nr.
în interiorul clădirii în interiorul clădirii
Tipul clădirii
d/o
tint , °С
int , %, sub
1 De locuit
20-22
55
Policlinici şi
2
21-22
55
instituţii curative
3 Instituţii preşcolare
22-23
55
Anexa 2
Caracteristicile inerției termice
Temperatura aerului în
Inerţia termică D în
exterior pe timp de iarnă, t e ,
construcţii de închidere
oC
Temperatura celor mai reci zile
Până la 1,5
cu asigurarea 0,98
Temperatura celei mai reci zile
De la 1,5 până la 4
cu asigurarea 0,92
Temperatura celor mai reci trei
De la 4 până la 7
zile cu asigurarea 0,92
Temperatura celor mai reci cinci
Mai mult de 7
zile cu asigurarea 0,92
Notă. Temperatura celor mai reci trei zile se află conform
t + tV
relaţiei t III = I
.
2
35
Anexa 3
Valorile presiunii parţiale a vaporilor saturaţi de apă , Pa,
pentru temperaturi de la 0 până la minus 41°С
o
t, C
E
t,oC
E
t,oC
E
t,oC
E
t,oC
E
0
611 -5,4 388 -10,6 245 -16 151 -23
77
-0,2 601 -5,6 381 -10,8 241 -16,2 148 -23,5 73
-0,4 592 -5,8 375 -11 237 -16,4 145 -24
69
-0,6 581
-6
369 -11,2 233 -16,6 143 -24,5 65
-0,8 573 -6,2 363 -11,4 229 -16,8 140 -25
63
-1
563 -6,4 356 -11,6 225 -17 137 -25,5 60
-1,2 553 -6,6 351 -11,8 221 -17,2 135 -26
57
-1,4 544 -6,8 344 -12 217 -17,4 132 -26,5 53
-1,6 535
-7
338 -12,2 213 -17,6 129 -27
51
-1,8 527 -7,2 332 -12,4 209 -17,8 128 -27,5 48
-2
517 -7,4 327 -12,6 207 -18 125 -28
47
-2,2 509 -7,6 321 -12,8 203 -18,2 123 -28,5 44
-2,4 500 -7,8 315 -13 199 -18,4 120 -29
42
-2,6 492
-8
310 -13,2 195 -18,6 117 -29,5 39
-2,8 484 -8,2 304 -13,4 191 -18,8 116
-3
476 -8,4 299 -13,6 188 -19 113 -30
38
-3,2 468 -8,6 293 -13,8 184 -19,2 111 -31
34
-3,4 460 -8,8 289 -14 181 -19,4 109 -32
34
-3,6 452
-9
284 -14,2 179 -19,6 107 -33
27
-3,8 445 -9,2 279 -14,4 175 -19,8 105 -34
25
-4
437 -9,4 273 -14,6 172
-35
22
-4,2 429 -9,6 268 -14,8 168 -20 103 -36
20
-4,4 423 -9,8 264 -15 165 -20,5 99
-37
18
-4,6 415
-15,2 163 -21
93
-38
16
-4,8 408 -10 260 -15,4 159 -21,5 89
-39
14
-5
402 -10,2 260 -15,4 159 -22
85
-40
12
-5,2 395 -10,4 251 -15,8 153 -22,5 81
-41
11
36
Anexa 4
Valorile presiunii parţiale a vaporilor saturaţi de apă , Pa,
pentru temperaturi de la 0 până la +30°С
t, °С 0
0,1 0,2
0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
29
30
611
657
705
759
813
872
935
1001
1072
1148
1228
1312
1403
1497
1599
1705
1817
1937
2064
2197
2338
2488
2644
2809
2984
3168
3363
3567
4005
4246
615
661
711
764
819
879
941
1009
1080
1156
1236
1321
1412
1508
1609
1716
1829
1949
2077
2210
2352
2502
2660
2826
3001
3186
3381
3586
4029
4268
620
667
716
769
825
885
948
1016
1088
1164
1244
1331
1421
1517
1619
1727
1841
1962
2089
2225
2366
2517
2676
2842
3020
3205
3401
3608
4052
4292
624
671
721
775
831
891
956
1023
1095
1172
1253
1339
1431
1527
1629
1739
1853
1974
2102
2238
2381
2538
2691
2860
3038
3224
3421
3628
4076
4317
629
676
727
780
836
897
961
1029
1103
1180
1261
1348
1440
1537
1640
1749
1865
1986
2115
2252
2396
2542
2709
2877
3056
3244
3441
3649
4100
4341
633
681
732
785
843
904
968
1037
1109
1188
1269
1355
1449
1547
1651
1761
1877
2000
2129
2266
2412
2564
2725
2894
3074
3262
3461
3672
4122
4366
37
639
687
737
791
848
909
975
1044
1117
1196
1279
1365
1459
1557
1661
1772
1889
2012
2142
2281
2426
2580
2742
2913
3093
3282
3481
3692
4146
4390
643
691
743
796
855
916
981
1051
1125
1204
1287
1375
1468
1568
1672
1784
1901
2025
2156
2294
2441
2596
2758
2930
3112
3301
3502
3714
4170
4416
648
696
748
803
860
923
988
1059
1132
1212
1285
1384
1479
1577
1683
1795
1913
2037
2169
2309
2456
2612
2776
2948
3130
3321
3523
3796
4194
4441
652
701
753
808
867
929
995
1065
1140
1220
1304
1323
1488
1588
1695
1807
1925
2050
2182
2324
2471
2628
2792
2965
3149
3341
3544
3758
4218
4466
1
I
II
Umiditatea
relativă a
aerului în
interior
Valoarea
temperaturii
aerului în
interior
Grupa de clădiri
Anexa 5
Elemente de climat interior în funcţie de destinaţia încăperilor
Valoarea diferenţei
maxime dintre
temperatura aerului
în interior şi
Felul clădirilor
temperatura
şi încăperilor
2
Încăperile
clădirilor sociale
cu
necesităţi
sanitare igienice
ridicate (spitale,
grădiniţe
de
copii, creşe etc.)
Clădiri de locuit
Încăperile
clădirilor sociale
cu regim normal
de temperatură şi
umiditate (teatre,
cinematografe,
auditorii, şcoli şi
încăperi-anexe
ale
întreprinderilor
cu
excepţia
încăperilor
cu
regim umed şi
foarte umed)
pereţilor
exteriori
acoperişurilor teraselor
ti max , oC
i , %
3
t i , oC
4
5
6
50
22
6
4,5
<50...60
20
6
4,5
50...60
18...20
7
5,5
38
1
III
2
3
Încăperile încălzite
ale clădirilor de
producţie cu regim
normal
de
50...60
umiditate
şi
degajări de căldură
neînsemnate (hale
mecanice)
IV Idem, cu regim
<50
scăzut de umiditate
V Încăperile clădirilor
de producţie cu
degajări însemnate
<45
de căldură şi cu
regim scăzut de
umiditate
VI Încăperile clădirilor
de producţie cu
61...75
regim ridicat de
umiditate
VII Idem, cu regim
foarte ridicat de
umiditate, unde se
admite condensarea
>75
vaporilor
pe
suprafeţele
interioare
ale
pereţilor
4
16
Anexa 5 (continuare)
5
6
8
7,0
16
8
7,0
20
12
12
10...25
ti −  r
ti −  r
16...30
6,5
ti −  r
39
Anexa 6
1
2
Odaie de locuit în
18(20)
apartament
Idem, în zonele cu
temperaturi maxime a
celor mai reci cinci
20(22)
zile (cu asigurarea
0,92) minus 31°С şi
sub
Bucătărie de locuit în
18
apartament sau cămin:
cu plite electrice
aer împrospătat
Încăpere
Temperatura de calcul al
aerului în timpul rece al
anului, °С
Parametrii de calcul al aerului şi multiplicarea schimbului
de aer în încăperile clădirilor de locuit
Cantitatea aerului evacuat din
încăpere
3
-
25
4
3 m3/h pe 1 m2 odăi de
locuit
-
Idem
-
Nu mai puţin 60 m3/h
Nu mai puţin 60 m3/h la
plite cu două ochiuri
Nu mai puţin 75 m3/h la
plite cu trei ochiuri
Nu mai puţin 90 m3/h la
plite cu patru ochiuri
25 «
cu plite de gaz
Baia
ventilaţie prin aspiraţie
40
Anexa 6 (continuare)
1
WC individual
Grup sanitar
Cameră comună de
lavoare
Cameră comună de
duşuri
WC public
Cameră pentru
curăţarea şi călcarea
hainelor, cameră de
lavoare în cămin
Vestibulul, antreul,
casa scării într-un
imobil cu apartamente
Vestibulul, antreul,
casa scării într-un
cămin
Sală de festivităţi, de
odihnă, de studii,
încăpere p/u
administraţie şi
personal
Depozit şi debara în
cămin
Încăpere p/u izolator
în cămin
Încăperea tehnică a
ascensorului
2
3
4
18
25
-
25 «
50 «
18
-
0,5
25
-
5
16
-
50 m3/h la un la un vas de
closet şi 25 m3/h la un
pisoar
18
-
1,5
16
-
-
18
-
-
18
-
1
12
-
0,5
20
-
1
5
-
După calcul nu mai puţin
de 0,5
41
Anexa 7
Temperatura punctului de rouă td, oС, pentru diferite valori de
temperatură tint şi de umiditate relativă φint, %, ale aerului din
încăpere
td, oC, la φint, %
tint, 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95
1 2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13
-5 -15,3 -14,04 -12,9 -11,84 -10,83 -9,96 -9,11 -8,31 -7,62 -6,89 -6,24 -5,6
-4 -14,4 -13,1 -11,93 -10,84 -9,89 -8,99 -8,11 -7,34 -6,62 -5,89 -5,24 -4,6
-3 -13,42 -12,16 -10,98 -9,91 -8,95 -7,99 -7,16 -6,37 -5,62 -4,9 -4,24 -3,6
-2 -12,58 -11,22 -10,04 -8,98 -7,95 -7,04 -6,21 -5,4 -4,62 -3,9 -3,34 -2,6
-1 -11,61 -10,28 -9,1 -7,98 -7,0 -6,09 -5,21 -4,43 -3,66 -2,94 -2,34 -1,6
0 -10,65 -9,34 -8,16 -7,05 -6,06 -5,14 -4,26 -3,46 -2,7 -1,96 -1,34 -0,62
1 -9,85 -8,52 -7,32 -6,22 -5,21 -4,26 -3,4 -2,58 -1,82 -1,08 -0,41 0,31
2 -9,07 -7,72 -6,52 -5,39 -4,38 -3,44 -2,56 -1,74 -0,97 -0,24 0,52 1,29
3 -8,22 -6,88 -5,66 -4,53 -3,52 -2,57 -1,69 -0,88 -0,08 0,74 1,52 2,29
4 -7,45 -6,07 -4,84 -3,74 -2,7 -1,75 -0,87 -0,01 0,87 1,72 2,5 3,26
5 -6,66 -5,26 -4,03 -2,91 -1,87 -0,92 -0,01 0,94 1,83 2,68 3,49 4,26
6 -5,81 -4,45 -3,22 -2,08 -1,04 -0,08 0,94 1,89 2,8 3,68 4,48 5,25
7 -5,01 -3,64 -2,39 -1,25 -0,21 0,87 1,9 2,85 3,77 4,66 5,47 6,25
8 -4,21 -2,83 -1,56 -0,42 -0,72 1,82 2,86 3,85 4,77 5,64 6,46 7,24
9 -3,41 -2,02 -0,78 0,46 1,66 2,77 3,82 4,81 5,74 6,62 7,45 8,24
10 -2,62 -1,22 0,08 1,39 2,6 3,72 4,78 5,77 7,71 7,6 8,44 9,23
11 -1,83 -0,42 0,98 1,32 3,54 4,68 5,74 6,74 7,68 8,58 9,43 10,23
12 -1,04 0,44 1,9 3,25 4,48 5,63 6,7 7,71 8,65 9,56 10,42 11,22
13 -0,25 1,35 2,82 4,18 5,42 6,58 7,66 8,68 9,62 10,54 11,41 12,21
14 0,63 2,26 3,76 5,11 6,36 7,53 8,62 9,64 10,59 11,52 12,4 13,21
15 1,51 3,17 4,68 6,04 7,3 8,48 9,58 10,6 11,59 12,5 13,38 14,21
16 2,41 4,08 5,6 6,97 8,24 9,43 10,54 11,57 12,56 13,48 14,36 15,2
17 3,31 4,99 6,52 7,9 9,18 10,37 11,5 12,54 13,53 14,46 15,36 16,19
18 4,2 5,9 7,44 8,83 10,12 11,32 12,46 13,51 14,5 15,44 16,34 17,19
19 5,09 6,81 8,36 9,76 11,06 12,27 13,42 14,48 15,47 16,42 17,32 18,19
20 6,0 7,72 9,28 10,69 12,0 13,22 14,38 15,44 16,44 17,4 18,32 19,18
1
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
2
6,9
7,69
8,68
9,57
10,46
11,35
12,24
13,13
14,02
14,92
15,82
16,71
17,6
18,49
19,38
3
8,62
9,52
10,43
11,34
12,75
13,15
14,05
14,95
15,86
16,77
17,68
18,58
19,48
20,38
21,28
4
10,2
11,12
12,03
12,94
13,86
14,78
15,7
16,61
17,52
18,44
19,36
20,27
21,18
22,1
23,02
5
11,62
12,56
13,48
14,41
15,34
16,27
17,19
18,11
19,04
19,97
20,9
21,83
22,76
23,68
24,6
6
12,94
13,88
14,82
15,76
16,7
17,64
18,57
19,5
20,44
21,38
22,32
23,26
24,2
25,14
26,08
7
14,17
15,12
16,07
17,02
17,97
18,95
19,87
20,81
21,75
22,69
23,64
24,59
25,54
26,49
27,64
8
15,33
16,28
17,23
18,19
19,15
20,11
21,06
22,01
22,96
23,92
24,88
25,83
26,78
27,74
28,7
43
Anexa 7 (continuare)
9
10 11 12 13
16,4 17,41 18,38 19,3 20,18
17,37 18,38 19,36 20,3 21,6
18,34 19,38 20,34 21,28 22,15
19,3 20,35 21,32 22,26 23,15
20,26 21,32 22,3 23,24 24,14
21,22 22,29 23,28 24,22 25,14
22,18 23,26 24,26 25,22 26,13
23,14 24,23 25,24 26,2 27,12
24,11 25,2 26,22 27,2 28,12
25,08 26,17 27,2 28,18 29,11
26,04 27,14 28,08 29,16 30,1
27,0 28,11 29,16 30,16 31,19
27,97 29,08 30,14 31,14 32,19
28,94 30,05 31,12 32,12 33,08
29,91 31,02 32,1 33,12 34,08
Fizica construcţiilor
Calculul termotehnic al unei
construcţii de închidere pentru perioada de iarnă
Îndrumar metodic
Alcătuitori: Valeriu Ivanov
Ludmila Ivanov
Diana Andronovici
Radu Andronic
Tatiana Colomieț
_______________________________________________________
Bun de tipar
Hârtie ofset. Tipar ofset
Coli de tipar
Formatul hârtiei 60×84 1/16
Tirajul 50 ex.
Comanda nr.
MD-2004, Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 168, UTM
MD-2045, Chișinău, str. Studenților, 9/9, Editura „Tehnica-UTM”