Lilia Alexandru Popa, doctorand, școala doctorală „științe penale și drept public” a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Metode de comitere a infracțiunilor cu caracter sexual online în privința copiilor în Republica Moldova REZUMAT Evoluțiile în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicare au influențat considerabil fenomenul abuzului și exploatării sexuale a copiilor. Tehnologiile au devenit un facilitator în comiterea crimelor sexuale asupra copiilor, în producerea și diseminarea materialelor ce reprezintă abuz sexual a copilului, în ademenirea acestuia în scopuri sexuale, dar și în exploatarea sexuală. Astăzi, tehnologiile permit abuzatorilor să fie mai aproape, să interacționeze concomitent cu mai mulți copii, să își dezvolte propriile rețele de abuzatori cu aceleași interese pe o scară mai largă decât până nu demult. În Republica Moldova, fenomenul abuzului sexual și exploatării sexuale în mediul on-line este unul puțin cercetat și cunoscut, ajungând pe agenda publică abia după ratificarea Convenției de la Lanzarote în anul 2011. Cuvinte-cheie: ademenire sexuală on-line, abuz sexual on-line, copii, tehnologii informaționale, metode de comitere, platforme accesate. Introducere. Tehnologiile online prezintă multe posibilităţi de a comunica, de a învăța noi abilităţi, de a fi creativ şi contribuie la dezvoltarea unei societăți mai bune pentru toți, dar, de cele mai multe ori, de asemenea, prezintă noi riscuri - de exemplu: pot expune copiii şi tinerii la pericole potenţiale precum conținutul ilegal, viruşi, hărţuirea sexuală (de exemplu: în camere de chat), utilizarea abuzivă a datelor personale sau pentru scopuri sexuale.1 Abuzul și exploatarea sexuală asupra copiilor reprezintă un subiect controversat, ce a fost neglijat mult timp pe agenda publică. Nivelul de sensibilizare și informare privind acest fenomen este deseori caracterizat prin 1 https://moldova.md/sites/default/files/itu_cop_-_ghid_copii_-_republica_moldova.pdf (accesat: 04.05.2022). 1 poziții extreme, influențate de istoria negării sociale a existenței abuzului sexual din motive de moralitate. Evoluțiile în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicare au influențat considerabil fenomenul abuzului și exploatării sexuale a copiilor. Tehnologiile au devenit un facilitator în comiterea crimelor sexuale asupra copiilor, în producerea și diseminarea materialelor ce reprezintă abuz sexual a copilului, în ademenirea copiilor în scopuri sexuale, dar și în exploatarea lor sexuală. Tehnologiile permit abuzatorilor să fie mai aproape, să interacționeze concomitent cu mai mulți copii, să își dezvolte propriile rețele de abuzatori cu aceleași interese pe o scară mai largă decât până nu demult. Dezvoltarea noilor tehnologii a iniţiat discuții per subiect, mai ales în condițiile în care Internetul a creat posibilitatea comiterii abuzului sexual fără restricții de frontiere, distanțe geografice și timp. Astfel, abuzul sexual și exploatarea sexuală on-line a ajuns să fie o nouă paradigmă a anxietății sociale reprezentativă pentru anii 2000.2 În aceiaşi ordine de idei, urmează de menţionat că copiii sunt tot mai des victime ale abuzului online. Anul trecut, în Republica Moldova, doar pe platforma "http://siguronline.md", au fost înregistrate aproape trei mii de sesizări, cu 500% mai mult decât în anul precedent. E cel mai crunt bilanţ de-a lungul celor opt ani de la fondarea serviciului. Poliţia a pornit 56 de cauze penale pentru acest tip de infracţiune. Specialiştii motivează această creştere prin faptul că, cei mici stau izolaţi în case şi sunt privaţi de posibilitatea de comunicare directă şi de a-şi crea relaţii în realitate. Ei petrec mai mult timp online fiind dornici de socializare, fără să cunoască riscurile la care pot fi supuşi.3 Metode și materiale aplicate. La elaborarea acestei publicații a fost folosit materialul teoretic, normativ și empiric. De asemenea, în vederea realizării cercetării au fost aplicate mai multe metode de investigare științifică specifice teoriei și doctrinei criminalistice: metoda logică, metoda analizei comparative, analiza sistemică etc. Scopul cercetării. Cercetarea și analiza mecanismului de săvârșire a abuzului și exploatării sexuale prin intermediul tehnologiilor informaționale și impactul acestui fenomen asupra copilului, familiei și societății. McAlinden, A., Exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copilului: O istorie contemporană a abordărilor, Cambridge Studies in Law and Soceity, pp. 27-54, Universitatea Cambridge, 2018, disponibil la https://books.google.md/books?id=PcFtDwAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=true (accesat 04.05.2022). 3 http://tvrmoldova.md/social/copiii-sunt-tot-mai-des-victime-ale-abuzului-online-anul-trecut-in-r-moldova-doarpe-o-platforma-online-au-fost-inregistrate-aproape-trei-mii-de-sesizari-cu-500-mai-mult-decat-in-2019/ (accesat: 04.05.2022). 2 2 Rezultate obținute și discuții. Statisticele pentru anul trecut arată că tot mai mulți adolescenți optează pentru relațiile de prietenie sau romantice „crescute” în mediul online. Tendința este în legătură directă cu situația epidemiologică. Fiind lipsiți de interacțiune vie cu prietenii și colegii, copiii au socializat în regim virtual mai mult decât o făceau anterior. Prin urmare, și problemele de relaționare online cu care s-au confruntat s-au manifestat mai intens decât până acum. Acest fapt este confirmat și de creșterea numărului adresărilor copiilor pe platforma siguronline.md față de anul precedent (cu 210%). În majoritatea cazurilor de abuz sexual săvârșite în mediul online, tocmai copiii care au trecut prin ele au fost cei care au cerut ajutor. Este o diferență importantă, comparativ cu anii precedenți, când cazurile de abuz erau raportate de persoane terțe, în special de prietenii sau colegii copilului.4 Internetul facilitează dezvoltarea abuzului sexual în mediul on-line, făcând foarte simplă, accesibilă și ieftină stabilirea contactului unui abuzator cu potențiala victimă. În acest sens, nu numai statisticile naţionale, dar şi cele internaționale confirmă o continuă creștere a numărului de raportări a cazurilor de abuz sexual on-line: în anul 2014, Centrul Național pentru copiii dispăruți și exploatați din SUA (National Center for Missing & Exploited Children, în continuare - NCMEC) înregistra un număr de aproximativ 1,1 milioane raportări, în anul 2015 – mai mult de 4,4 milioane, iar în 2016, mai mult de 8,2 milioane raportări, atunci în 2020 – 21,5 milioane raportări, iar în anul 2021 – 29, 4 milioane de raportări.5 Riscul relativ scăzut de depistare și urmărire a traficului de copii exploatați sexual facilitat de tehnologie, în comparație cu formele tradiționale de trafic „pe viu”, face ca traficul în scopuri sexuale on-line să devină o activitate ilegală atractivă în care se implică tot mai mulți criminali.6 Abuzul sexual on-line prin contact/interacțiune în mediul virtual cu copilul reprezintă o formă de abuz caracterizată prin săvârșirea acțiunilor prejudiciabile în mediul on-line, fără un contact direct cu copilul în mediul real. Ceea ce e specific acestor forme de abuz e faptul că abuzatorul operează în mediul on-line și încurajează/determină/constrânge un copil să se implice în discuții cu caracter sexual sau în acțiuni sexuale, dar și să producă imagini sau video cu sine în ipostaze sexuale. Mediul în care fac cunoștință sunt, de obicei, 4 http://lastrada.md/rom/articole/nu-e-vina-ta-de-ce-abuzul-sexual-online-asupra-copiilor-e-strans-legat-decunoaste-248 (accesat: 04.05.2022). 5 https://www.missingkids.org/gethelpnow/cybertipline (accesat: 05.05.2022). 6 Eitan Peled, victime nevinovate: lupta împotriva traficului de copiii cu utilizarea tehnologiilor on-line , UNICEF SUA, la https://www.unicefusa.org/stories/innocent-victims-fight-against-on-line-child-sex-trafficking/33866 (accesat: 04.05.2022). 3 platformele ce prezintă interes sporit pentru copii – rețelele de socializare sau jocurile on-line. Modul în care evoluează discuțiile e oarecum similar, de pe platformele publice, pe conturi de comunicare private, ceea ce facilitează inițierea unor discuții cu caracter mai intim.7 Analizând „modus operandi” al abuzatorului constatăm că el preponderent este format din două etape. La prima etapă, ademenirea copilului în mediul online prin stabilirea unui contact cu acesta, câștigarea încrederii și crearea unei legături emoționale, de prietenie sau de dragoste. La a doua etapă, are loc pregătirea copilului pentru implicarea în acțiuni cu caracter sexual, abuzatorul îi poate expedia conținuturi pornografice, poate discuta direct despre experiențele lui sexuale, îi poate pune întrebări pentru a-i explora curiozitățile specifice vârstei, ceea ce în final duce la acceptarea comportamentelor sexuale on-line de către copil și la implicarea acestuia în acțiuni de producere și expediere a unor mesaje cu caracter sexual, imagini sau video.8 Un astfel de scenariu tipic e caracteristic pentru fenomenul de grooming, definit ca ,,un proces de pregătire a copilului, prin care i se câștigă treptat încrederea cu scopul de a-l implica în acțiuni cu caracter sexual on-line sau offline”.9 Din analiza materialelor cauzelor penale studiate observăm că tehnicile „grooming” sunt folosite des de către profitorii sexuali pentru contactarea minorilor în spațiul virtual în scop sexual. Astfel, bănuiții (învinuiții) foloseau telefoanele mobile și Internetul pentru a face legătura cu potențialele victime minore. Infractorii studiau „piața” prin analiza tuturor spațiilor de rețele de socializare, cu scopul de a obține cât mai multă informație referitoare la utilizatorii diferitelor platforme. Informația respectivă era legată de identificarea vârstei utilizatorului, regiunea sau locația geografică a acestuia, sexului, intereselor personale, precum și activitățile legate de hobby ale acestui utilizator. Ulterior, infractorii analizau cu prudență această informație pentru a determina gradul de vulnerabilitate a potențialei victime și accesibilitatea acesteia de a intra în contact cu persoane străine. În majoritatea cazurilor bănuiții (învinuiții) studiau platformele de jocuri sau alte platforme de interes pentru minori, în dependență de vârsta și maturitatea psihologică a minorilor. O nouă clasificare a infracțiunilor de abuz sexual față de copii, Centrul de expertiză în domeniul abuzului sexual față de copii în colaborare cu Centrul pentru Cercetarea Abuzului și Traumei, Universitatea Middlesex, Martie 2020, disponibil la https://www.csacentre.org.uk/documents/new-typology-of-child-sexual-abuse-offending/ (accesat 04.05.2022). 8 Pct. 156, Raportul explicativ al Convenției de la Lanzarote. 9 Raport final al proiectului european privind Groomingul on-line, disponibil la http://natcen.ac.uk/media/22514/european-on-line-grooming-projectfinalreport.pdf (accesat 04.05.2022). 7 4 Plus la aceasta, platformele de jocuri, de exemplu, făceau ca infractorii să obțină mai ușor încrederea unui minor, să-l manipuleze în scopul ademenirii sau abuzului sexual, creând și transpunând uneori atmosfera jocului în alte dimensiuni unde copilul ar fi implicat personal, sub aspectul personajului preferat, fiind deschise subiecte sexuale care ar duce la ulterioara lui implicare fizică sau, cel puțin, implicarea virtuală prin trimiterea de către minor a fotografiilor sau chiar difuzarea prin intermediul webcam a unor imagini cu caracter sexual, sub „dictarea”, instrucțiunile sau îndrumarea infractorului. Majoritatea copiilor nu pot fi urmăriți de către abuzatori pe platforme cum sunt Instagramul, Facebookul, Odnoclassniki, В контакте, deoarece acestea impun anumite condiții la înregistrare pe care mulți minori nu le pot întruni și, respectiv, nu le utilizează. Dimpotrivă, aceste platforme pot fi utilizate de către adolescenți. De exemplu, într-un caz, infractorul a utilizat diverse sisteme informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicabile de Chat mesagerie, contul Skype, contul rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru, camuflându-şi identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele de socializare menționate, plasând fotografii care nu-l reprezintă pe ultimul, a hărțuit sexual mai multe minore.10 Într-un alt caz, abuzatorul, având intenţia de producere, distribuire, folosire sau deţinere de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulţi copii implicaţi în activităţi sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică, utilizând sistemul informatic şi reţeaua internet, prin intermediul reţelei de socializare www.facebook.com, a purtat discuţii cu caracter sexual cu mai multe minore, după care le-a determinat şi manipulat la producerea imaginilor foto şi video în care acestea îşi prezintă organele sexuale.11 În scopul ademenirii și abuzului sexual sunt folosite pe larg aplicațiile de mesagerie instantanee Viber, WhatsApp, Telegram etc., cu ajutorul cărora abuzatorii provoacă victimele să-şi dezgolească părțile intime ale corpului în fața camerei video, făcând și capturi de ecran cu imagini intime ale corpului dezgolit, pe care le dețin sau le distribuie.12 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din 09.06.2021, emisă în Dosarul nr. 1ra-1329/2021. 11 Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23.07.2021, emisă în Dosarul Nr. 1-21033085-12-104032021 (1-618/2021). 12 Decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din 23.11.2021, emisă în Dosarul Nr. 1ra-1462/2021. Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din 16.09.2020, emisă în Dosarul nr. 1ra-1358/2020. 10 5 În unele cazuri, manipularea minorilor poate duce la atragerea acestora la locul unde infractorul îi poate abuza sexual fizic.13 Acest fapt poate fi realizat după ce minorul obține încrederea în profitor, iar ulterior ultimul poate stimula interesul minorului prin acordarea unor beneficii financiare, facilități, cadouri etc. Odată ce minorul este abuzat sexual fizic, infractorul poate fotografia sau chiar poate difuza în regim online scenele cu implicarea acestuia. Pentru a detecta grooming-ul online se folosește tehnologia de „hashing” pentru imagini și videoclipuri și, respectiv, algoritmii de clasificare și inteligența artificială pentru a analiza textul sau datele de trafic.14 Din analiza practicii judiciare a Republicii Moldova se desprinde o altă formă tipică de abuz sexual on-line, și anume extorcarea sexuală, adică șantajul cu scopul de a obține anumite favoruri sexuale, sub amenințarea distribuirii unor materiale cu caracter sexual ale unei persoane, fără consimțământul acesteia.15 În ultima perioadă, s-a constatat o schimbare considerabilă în tipologia de amenințări din partea făptuitorului. Acestea sunt de natură mult mai extremă, violentă, sadică și chiar pot avea caracter degradant în raport cu copilul, mai ales dacă i se solicită să simuleze sau să se implice în acțiuni reale cu caracter sexual degradant. Infractorii determină minorii să expedieze fotografii intime, iar ulterior solicită minorului să-şi facă în continuare foto în ipostaze intime şi să participe la sesiuni video online cu caracter sexual, chiar și cu folosirea diferitor accesorii cu caracter indecent (jucării sexuale). În cazul în care victima nu dorește să participe la astfel de sesiuni video în continuare, infractorul o amenință și o șantajează cu divulgarea informaților confidențiale familiei sau altor persoane, prin răspândirea în mediul online a imaginilor foto şi înregistrărilor video intime care o reprezintau pe minoră, obținute anterior.16 O altă formă de abuz sexual on-line presupune vizionarea, distribuirea sau posesia MASC (material ce reprezintă abuz sexual a copilului). Această categorie se referă la infracțiunile de pornografie infantilă, în termenii legiuitorului național.17 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din 05.04.2021, emisă în Dosarul nr. 1ra-380/2021. 14 https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210701IPR07503/pe-adopta-reguli-temporare-pentrua-detecta-abuzul-sexual-online-asupra-copiilor (accesat: 04.05.2022). 15 Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08.10.2017, emisă în Dosarul nr. 12-1-60816-07092017 (11493/17); materialele cauzei penale nr. 2020560226. 16 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din 09.06.2021, emisă în Dosarul nr. 1ra-1329/2021. 17 Dosarul nr.1ra-1462/2021; 1a-804/21; 1ra-2129/2018; 1a-2222/21; 1a-187/21; cauza penală nr.2019560115, 2019560036, 2021560003, 2021560090. 13 6 De obicei, această formă de abuz presupune lipsa unui contact direct între victimă și abuzator, acțiunile ilegale fiind săvârșite doar prin vizionare sau alt tip de acțiuni săvârșite în raport cu MASC. La aceste materiale abuzatorii au acces pe rețelele deschise on-line sau din comunicările directe cu alți abuzatori. Analiza materialului enunțat anterior, sugerează că există o suprapunere între cei care văd materialul privind abuzul asupra copilului și cei care se angajează în infracțiuni sexuale cu contact. Vizualizarea materialului contribuie, la cererea pentru producția sa. Astfel, acțiunea de vizionare a materialului trebuie examinată ca o continuare a abuzului sexual asupra copiilor. Pentru copiii victime, cunoașterea faptului că imaginile abuzului lor continuă să fie privite și distribuite extinde trauma crimei originale. Acest tip de infracțiuni deseori sunt realizate pe platforme cu acces limitat, prin intermediul rețelelor „de la egal la egal”.18 O altă modalitate de comitere a infracțiunii este realizată prin accesarea conținutului pe DarkNet,19 o platformă expansivă prin care infractorii pot partaja MASC-ul cu ușurință și în anonimitate. La fel, abuzatorii pot descărca conținuturile și le pot păstra pe dispozitive hardware sau le pot păstra în format digital, fără a le pune în circulație în mediul on-line. Live-streaming-ul sau transmisiunile în timp real, presupune participarea copilului în activități sexuale reale sau simulate, singur sau împreună cu alți copii și adulți, ce sunt difuzate live pe Internet. În ultimii ani, transmisia în direct a abuzurilor sexuale asupra copiilor a devenit „o realitate consacrată”20 . Abuzurile sexuale directe asupra copiilor sunt transmise prin Internet, prin intermediul camerei web, către spectator/infractor pentru a urmări abuzul ce se produce în timp real21. În unele cazuri, după cum am menționat anterior, actele sexuale specifice sunt ordonate (direcționate) de către spectator (infractor).22 Atunci când transmisia este oprită, abuzul sexual asupra copilului dispare, cu excepția cazului Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23.02.2022, emisă în Dosarul nr. 1a-2222/21. Darknet sau Dark Net se referă la rețele care nu sunt indexate de motoarele de căutare precum Google și Yahoo. Aceste rețele sunt accesibile numai utilizând software și configurații specifice, astfel încât nu sunt disponibile publicului larg pe internet. 20 Virtual Global Taskforce (VGT) și European Cybercrime Center (EC3), Virtual Global Taskforce Global Child Exploitation Sex Assessment Environment Scaning 2015, octombrie 2015, la https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/publications/ vgt_cse_public_version_final.pdf - (accesat: 04.05.2022); 21 Ghid de terminologie pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale 47 [denumite în continuare Ghidul Luxemburgului], 28.01.2016, Grupul de lucru pentru terminologie și semantică pentru exploatarea sexuală a copiilor, ECPAT International, la http://luxembourgguidelines.org/ (accesat: 04.05.2022); 22 Departamentul de Stat al SUA, Oficiul pentru Monitorizarea și Combaterea Traficului de Persoane, Fișă informativă - Exploatare sexuală on-line a copiilor: O tendință alarmantă, 27.06.2017, la https://www.state.gov/j/tip/rls/fs /2017/272010.htm - (accesat: 04.05.2022); 18 19 7 în care infractorul o înregistrează în mod intenționat fiind creat un MASC.23 Costurile pentru producerea și vizionarea abuzului sexual al copilului în regim real sunt relativ reduse, ceea ce poate încuraja abuzatorii să acceseze astfel de conținut frecvent. Remarcăm că fenomenul abuzului sexual live prezintă provocări considerabile în identificarea victimelor, din perspectiva necesității de a recupera probele digitale și creează necesitatea unor investigații comune realizate de organele de drept din statul în jurisdicția căruia se află abuzatorul și cel unde se află victima.24 La fel, din considerentul că metodele obișnuite de detectare a MASC nu sunt valabile în aceste situații, e necesară dezvoltarea unor soluții tehnice care ar face posibilă identificarea abuzului în regim real, în timpul transmisiunii live.25 În ultimii ani platformele de comunicare pe care copiii sunt ademeniți în scopuri sexuale s-au schimbat. Aceste date indică faptul că abuzatorii sexuali sunt tot mai versați în utilizarea tehnologiilor și se adaptează inclusiv reieșind din preferințele copiilor și platformele cel mai des utilizate de aceștia. Analiza cauzelor penale investigate de secția specializată de combatere a pornografiei infantile din cadrul Direcției Investigație Infracțiuni Informatice, indică faptul că abuzatorii aleg platformele pe care comit abuzul sexual online față de copil reieșind din interesele pe care le au. Așadar, rețelele de partajare (schimb) de fișiere sunt cel mai des utilizate pentru procurarea și distribuirea de MASC, în mare parte datorită vitezei înalte a schimbului de date. De obicei, pe aceste rețele fișierele sunt recepționate și expediate concomitent către mai mulți utilizatori necunoscuți, fișierele sunt distribuite pe fragmente. Aceste materiale de obicei sunt accesibile doar cu ajutorul unor servere speciale și pot fi găsite numai în baza unor identificatori concreți, cunoscuți și accesibili unui număr restrâns de persoane, care au interes în privința MASC. Respectiv, probabilitatea ca o persoană să găsească și să acceseze involuntar sau întâmplător astfel de conținuturi este minimă. Rețelele de socializare și chat-urile sunt utilizate cel mai des de făptuitori pentru a ademeni copilul în scopuri sexuale, a-l determina să creeze imagini sau 23 Idem; Către un indicator global al victimelor neidentificate în materialele ce reprezintă exploatarea sexuală a copilului, ECPAT International și Interpol, 2018, la https://www.ecpat.org/wp-content/uploads/2018/02/Technical-ReportTOWARDS-A-GLOBAL-INDICATOR-ON-UNIDENTIFIED-VICTIMS-IN-CHILD-SEXUALEXPLOITATION-MATERIAL.pdf (accesat: 04.05.2022); 25 Exploatarea sexuală on-line a copiilor în Filipine: Analiză și recomandări pentru Guverne, Industrii și Societatea Civilă, Misiunea de Justiție Internațională în parteneriat cu Departamentul de Stat pentru Monitorizarea și Combaterea Traficului de persoane și Consiliul Inter-instituțional împotriva Traficului de Filipine, 2020, la https://www.ijm.org/documents/Final-Public-Full-Report-5_20_2020.pdf (accesat: 04.05.2022); 24 8 secvențe video cu sine în ipostaze sexuale și a continua comunicarea cu copilul în scopul extorcării sexuale a acestuia. Tehnologiile de gestiune a datelor informatice de la distanță sunt cel mai des utilizate pentru operarea cu MASC de pe dispozitive fără păstrarea fișierelor în dispozitivele respective (tehnologia cloud – de păstrare în „nor”) și pentru administrarea Web site-urilor sau paginilor Web create special pentru distribuirea sau vinderea de MASC (tehnologia hosting – de găzduire a conținutului). Concluzie. Metodele de comitere a acostării sau a abuzului sexual prin intermediul tehnologiilor informaționale sunt diverse, care includ ademenirea minorilor de orice vârstă, sex, interes, dezvoltare psihologică etc. Exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copiilor pot avea consecințe grave și dăunătoare asupra copiilor pentru întreaga lor viață. Pentru combaterea acestor infracțiuni este necesară depunerea unor eforturi considerabile nu doar din partea instituțiilor statului, implicit și cele judiciare, dar și din partea părinților, tutorelor, persoanelor apropiate copiilor, or prin forțe comune putem ajunge la un rezultat pe măsura așteptărilor. Este logic că în cazul în care toți vor depune eforturi, vom putea în primul rând a preveni aceste crime amorale și periculoase pentru dezvoltarea copiilor. Este necesară dezvoltarea unor soluții tehnice care ar face posibilă identificarea abuzului în regim real, în timpul transmisiunii live. 9