CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO” CATEDRA DISCIPLINE FUNDAMENTALE Lecţia ştiinţifică Receptura generală. Prescrierea formelor medicamentoase în rețetă. Chişinău PLANUL: 1 . Definiţia farmacologiei. Rolul si locul ei intre disciplinele medico-biologice si clinice. 2.Noţiune de rețeta, structura rețetei. Regulile de prescriere a reţetei. 3.Noţiune de forma medicamentoasa (sau farmaceutica). 4. Formele medicamentoase. Clasificarea. Caracteristica succintă, prescrierea lor în rețetă. 1. 2. 3. 4. 5. 6. BIBLIOGRAFIA: D.A. Harchevici - Manual Farmacologie şi receptură, Moscova 2010. V.M. Vinogradov - Manual Farmacologie şi receptură, Sanct- Peterburg 2002 Sava Nicolai - Manual Farmacologie, Chişinău 2013. Matcovschi C., Manual de receptură, ediţia a IV, revizuită şi completată, Chişinău, 2013. Matcovschi C.,Ghid farmacologic, ediţia a IV-a, revizuită şi completată, Chişinău, 2013. Nicolai Sava, Scutar C., Cekman I., Farmacologie, Chişinău, C.E.P; Medicină, 2013. T E M A : Receptura generală. Prescrierea formelor medicamentoase în rețetă. 1.Farmacologia este ştiinţa despre actiunea medicamentelor asupra organismelor vii. De la grecescul farmaco - medicament; logos - ştiinţa. In fond farmacologia studiază preparatele medicamentoase utilizate in tratamentul si profilaxia diferitor maladii si stări patologice. Fiind o ştiinţa medico-biologica este strins legata cu diferite domenii ale medicinii experimentale si practice. Datorita creării unui asortiment mare de preparate eficiente, farmacoterapia a devenit o metoda universala de tratament al majorităţii maladiilor.O raspindire larga in medicina a obţinut remediile medicamentoase cu acţiune asupra S.N.C. si S.N.P., care măresc si micşorează T.A.,care stimulează activitatea cardiaca si respiratorie, care reglează hematopoeza. Un rol important il joaca remediile antimicrobiene si antiparazitare utilizate in tratamentul si profilaxia bolilor infectioase. Progresul Farmacologiei sta la baza dezvoltării disciplinelor clinice (de ex. apariţia anestezicelor generale a contribuit la succesele chirurgiei, descoperira psihotropelor a pus inceputul unei noi etape in dezvoltarea psihiatriei). Sursele obţinerii remediilor rnedicamentoase sunt diverse si numeroase. Preparatele medicamentoase se obţin din materie prima medicamentoasă, care poate fi: 1. De origine vegetala (plante medicinele) de ex.:din diferite specii de degeţel se obţin glicozidele cardiace; din plante se obţin unii alcaloizi (morfina,codeina,opiul). 2. Origine animala (din organele si ţesuturile bovinelor, porcinelor) - hormonii, fermenţii digestivi. 3. Origine microbiana (din produsele activitatii vitale a unor specii de bacterii si ciuperci) antibioticele. 4. Origine minerala (din prafuri minerale si ape minerale) - se obţin sub forma de săruri macroelemente (Na, Ca, Fe) si microelemente (Mn, Br. Zn) necesare organismului. 5. Origine sintetica: din compuşii chimici care se obţin in rezultatul reacţiilor chimice organice si neorganice. Metodele obţinerii medicamentelor 1 Sinteza chimica - este cea mai raspindită actualmente: a) Sinteza orientată b) Calea empirica (skrining-descoperiri întimplătoare) 2. Obtinerea preparatelor din materie primă medicamentoasă si izolarea substanţelor individuale (de origine vegetală; animală). 3. Izolarea substanţelor medincamentoase produse de fungi si bacterii. 4. Ingineria genica - se obţin substanţe de origine biologică complexă (insulina, interferonii). Reţeta este un document scris medico-legal prin care medicul se adresează către farmacist pentru al informa despre eliberarea medicamentului într-o anumită forma medicamentoasă si doză cu indicarea modului de administrare. Fiind un document medico-legal si financiar, reţeta trebuie scrisa citeţ, fara greşeli cu pix sau stilou. In conformitate cu ordinul M.S.al R.M N.195 din 01.07.2000 se cunosc trei tipuri de formulare de reţeta: N1 - petru prescrierea si livrarea medicamentelor. N2 - pentru prescrierea si livrarea stupefiantelor si preparatelor psihotrope. N3 - pentru prescrierea si livrarea medicamentelor gratuite sau cu înlesniri. REGULILE DE PRESCRIERE A REŢETEI: 1.Este obligatorie îndeplinirea tuturor datelor prevăzute în formular. 2. Denumirea medicamentului, forma medicamentoasa si modul de administrare a medicamentului, se prescriu in limba romana, clar, citeţ, sunt interzise corectările. 3. Se admite prescrierea pe un formular numai a unui medicament din grupa toxinelor, stupefiantelor sau psihotropelor. 4. Se admit numai abrevierile specificate intr-o lista speciala. 5. Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in ml., celor solide in gr. sau U.A. 6. Semnatura medicului se confirma cu parafa personala. REŢETA ARE 4 PARTI COMPONENTE: Superscriptia Inscripţia Subscripţia Instrucţia SUPERSCRIPTIA - este deja imprimata pe formularul de reţeta si consta din stampila de antet a instituţiei sanitare, numele medicului, tel. lui nr. si seria formularului, data prescrierii reţetei, familia bolnavului si virsta acestuia. Superscriptia se termina cu adresarea către farmacist cu cuvintul Rp.: (ia -de la verbul a lua). INSCRIPŢIA - cea mai importanta parte conţine denumirea formei medicamentoase, denumirea medicamentului, doza respectiva, si cantitatea acestuia. Inscripţia se scrie in limba romana sau 1imba latina. SUBSCRIPŢIA - reprezintă o indicaţie succinta despre nr. prizelor prin indicaţia: D.t.d.N 10 (adică elibireaza 10 asemenea doze). Se scrie numai in 1imba latina. INSTRUCȚIA se reduce la D.S, ceea ce inseamna "Elibereaza" si conţine calea de administrare, modul de administrare (nr.prizelor pe parcursul zilei). Se scrie in limba vorbita de pacient. 4) Pentru a putea fi utilizata substanţa medicamentoasa trebuie supusa unor procese tehnologice în urma cărora se capătă o anumita formă numită forma medicamentoasa sau farmaceutica. Cu alte cuvinte cele spuse pot fi ilustrate schematic astfel: Forma medicamentoasa = substanta medicamentoasa+substanta auxiliara. Adică una si aceeaşi substanţa medicamentoasa poate apărea sub diverse forme medicamentoase in functie de destinaţia lor. De ex: hidrocortizonul se întîlnește sub forma de comprimate, sol.injectabila, unguient oftalmic, dermatologic. Substanţele medicamentoase au cîteva denumiri: -chimice (raționale); -comune internaţionale; -comerciale; Denumirile chimice sunt cele mai reale si corecte, ce descriu structura chimică a substanțelor într-un limbaj laconic și precis. În acelaşi timp sunt cele mai incomode si greu de utilizat. Denumirile comune internaționale numite si originale, stabilite de O.M.S. sunt numele oficiale unice ale substanţelor medicamentoase, acceptate de majoritatea țărilor si servesc pentru depăşirea confunziei, produse de multitudinea denumirilor comerciale numite si specialităţi sau sinonime. Denumirile comerciale sau de marca sunt cele mai raspindite, mai variate si mai uşor de memorizat. Ele sunt stabilite d e către firmele sau laboratoarele farmaceutice, pentru a putea fi recunoscute de către consumator și concura între ele pe piaţa farmaceutica. Una si aceeaşi substanţa medicamentoasa poate avea mai multe denumiri comerciale (sinonime). Clasificarea formelor medicamentoase. Caracteristica lor succintă. Dupa consistentă formele medicamentoase se împart în 3 grupe : -solide -moi -lichide Către formele medicamentoase solide se atîrnă: 1. pulberile 2. granulele 3. capsulele 4. comprimatele 5. drajeurile Pulberile sunt forme medicam. solide cu aspect pulverulent, alcătuit din una sau mai multe substanţe active, asociate sau nu cu substanţe auxiliare. Ele sunt destinate pentru uz intern, extern sau parenteral (după dizolvare în vehicolul respectiv). Pulberile pentru uz intern se beau cu apă sau alt lichid (lapte, suc, apă minerală). Ele se clasifică în nedozate sau dozate.Pulberile nedozate sunt substanţe relativ inofensive (NaHCO3, cărbune medicinal); pacientul urmînd sa-şi ia din pachet cantitatea necesară cu lingura sau linguriţa. EX: Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0 D.S.:cîte ½ linguriţă de 3 ori pe zi intern. Pulberile dozate se livrează pacientului în doze ambalate aparte, fiecare pentru o singură priză sub formă de pulbere dozată se poate prescrie orice substanţă solidă a cărei doză se află în limitele 0,1-1,0gr. În cazul cînd doza substanţei active este mai mică de 0,1gr, la ea se adaugă substanţe indiferente pentru a face normală masa pulberii dozate ( în mediu 0,3-0,5gr). În cantitate de substanţe indiferente (auxiliare) se utilizează zahărul, glucoza, NaHCO3. EX: Rp.: Acid nicotinic 0,05 Zahăr 0,3 M.f pulvis D.t.d. N3O S.: intern cîte o pulbere de 3 ori pe zi. Pulberile pentru uz extern (pudre) sunt extrafine pentru o mai bună aderare la piele. În calitate de subst. auxiliare conţ talc, amidon. Se aplică extern prin pudrare pe suprafeţele lezate ale pielii. EX: Rp.: Pudră streptocid 20,0 D.S.: pentru uz extern Rp.: Streptocid extrafin 20,0 D.S.: pentru uz extern Granulele (granulate)- sunt forme medicam solide constituite din particule de formă neregulată, conţin subst. active şi subst. auxiliare fiind destinate administrării pe cale orală. În calitate de substanţe auxiliare se utilizează zahărul, glucoza, amidonul, aromatizanţi, coloranţi. Înainte de întrebuinţare granulele se dizolvă în apă formînd sol. simple, efervescente sau suspenzii şi se dozează cu linguriţa. EX: Rp.: Granulate ospamox 0, 25 D.S.:intern cîte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Capsule – sunt forme medicamentoase formate din învelişuri solubile, care conţin subst. medic. active asociate sau nu cu subst. auxiliare. Se administrează per os, însă există capsule rectale şi vaginale. Capsulele protejează substanţele medicamentoase de aer, umeditate, lumină şi ascund gustul sau mirosul neplăcut. Ele sunt confecţionate din gelatină şi deosebim 2 tipuri: capsule operculate (dure ) – ele conţin pulberi , granule. capsule elastice – ele conţin de obicei substanţe lichide cu gust neplăcut. EX: Rp.: Capsule ulcoran 0,15 N2O D.S.: cîte 1 capsulă de 2 ori pe zi intern. Rp.: Ulcoran 0,15 D.t.d. N2O în capsule S.: per os cîte 2 capsule de 3 ori pe zi. Comprimatele - sunt forme farmaceutice solide, care conţin doze unitare din una sau mai multe substanţe active şi se obţin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active asociate sau nu cu substanţe auxiliare. Ele se prepară la fabricile sau laboratoarele farmaceutice prin tehnologii speciale. Exista următoarele varietăţi de comprimate: filmate ( peliculate ) - sunt acoperite cu o peliculă subţire ce conţin substanţe aromatizante, zahar. efervescente - înainte de administrare se dizolvă în apă, formează CO2 ( efferalgan, aspirin-upsa ) sublingvale - se ţin sub limbă, pînă la absorbţia totală a subst. active, care se produce rapid, datorită vascularizării bogate a acestei regiuni. Substanţa medicamentoasă activă se absoarbe în vasele sangvine sublingvale, care se varsă în sistemul venei cave superior şi de aici medicamentul nimereşte direct în circuitul sistemic şi nu în cel portal, cum se întîmplă cu cele administrate per os ( îngiţite ). Acestea din urmă se supun pasajului hepatic, adică trec prin ficat, unde o bună parte se inactivează (nitroglicerină). enterosolubile – este o varietate de comprimate filmate cu deosebire, că învelişul lor este acidorezistent.Se livrează în comprimate enterosolubile de exemplu fermenţii pancreatici pentru ai proteja de acţiunea mediului acid al sucului gastric.Ele nu trebuiesc frînte sau crocate ( pancreatin, mezim-forte, festal ) retard – eliberează încet şi timp îndelungat substanţa activă, datorită încorporării acesteia în microcapsule cu viteză diferită de cedare. Ele se administrează de 1-2 ori pe zi menţinînd concentraţia plazmatică a substanţei active la un nivel relativ constant pentru supt- se ţin în cavitatea bucală pînă la absorbţia deplină. Acţionează fie ca un antiseptic cu acţiune topică , fie că excită receptorii nervoşi senzitivi şi acţionează în mod reflex (faringosept, septolete, antiangin, falimint, validol ) implantabile - se întroduc s/c prin incizie sau prin intermediul unor seringi speciale , rămîn în locul administrării pentru un timp anumit ( cîteva luni sau ani ), de unde subst. activă se absoarbe lent şi uniform încît nivelul ei în sînge şi efectul se menţin constante. ( esperal ). Comprimatele se ambalează în folii, blistere, borcane. EX: Rp.: Comprimate pancreatină 0, 25 N3O D.S.: per os cîte 1 compr de 3 ori pe zi. Rp.: Pancreatină 0,25 D.t.d. N3O în tab S.: cîte 1 compr de 3 ori pe zi Rp.: Comprimate pancreatină 0,25 D.t.d. N30 S.: cîte 1 compr de 3 ori pe zi Rp.: Comprimate „Nacom”N100 D.S.:cîte 1 compr. de 2 ori pe zi per os. Drajeurile - sunt o formă medic solidă cu aspect sferic, constituită din 2 straturi- unul intern ( nucleu ), care conţine subst medicamentoasă activă şi altul extern ( înveliş) din zahăr şi alţi excipienţi. Ele se înghit numai unele se sug şi maschează gustul şi mirosul substanţei active. Rp.: Drajee clorpromazină 0,0025 N3O D.S.: cîte 1 drajeu de 2 ori pe zi per os. Rp.: Clorpromazină 0,0025 D.t.s. N3O in dragee S.: cîte 1 drajeu de 2 ori pe zi per os. Rp.: Drajee „Beloid”N50 D.S.: cîte 1 drajeu de 6 ori pe zi per os Form. med. moi sunt destinate uzului extern, administrate în cavităţile corpului , iar în unele cazuri acţiunii resorbtive. Din ele fac parte: - unguentele şi varietăţile lor ( gelul, crema ) - supozitoarele. Unguentele sunt o formă medicamentoasă de consistenţă păstoasă, care se aplică pe piele sau mucoase pentru acţiune locală sau resorbtivă. Ele sunt constituite din substanţe medicamentoase ( de bază ) şi excipienţi ( baze de unguent ) care se înmoaie la temperatura corpului. În calitate de baze de unguient se utilizează lanolina, untura de porc, de peşte, ulei de in, nuci, de masline, de ricin, de vazelină. În prezent unguientele se produc la fabrici sau laboratoare farmaceutice şi se livrează în tuburi. Deosebim unguiente dermice, oftalmice, nazale. EX: Rp.: Ung. gentamicină 0,1%-10,0 D.S.:se aplică pe suprafaţa lezată a pielii. Rp.: Ung. „Viprosal” 50,0 D.S.:extern Rp.: Ung. oftalmic aceclidină 3%-20,0 D.S: se aplică în sacul conjunctival de 2 ori pe zi. Supozitoarele servesc pentru întroducerea substanţelor medicamentoase încorporate în ele în cavitaţile corpului. La temperatura ambiantă ele au consistenţă solidă, iar la temperatura corpului se topesc, eliberînd substanţe active. După modul de utilizare se împart în sup. rectale şi sup. vaginale În calitate de excipienţi pentru prepararea supozitoarelor se folosesc untul de cacao sau diverse grăsimi, care la temperatura ambiantă este o masă solidă , iar la cea corporală se topeşte. Supozitoarele rectale sunt destinate pentru întroducerea substanţelor medicamentoase în rect cu scop de tratament local al bolilor rectului ( hemoroizi ) sau acţiunii resorbtive. EX. Rp.: Sup. rectale cu indometacină 0, 05 N10 D.S.: cîte 1 sup. pe seară rectal Rp.: Sup. rectale „ Anuzol”N20 D.S.:cîte 1 sup. pe seară rectal. Supozitoarele vaginale servesc pentru întroducerea substanţelor medicamentoase în vagin cu scop de tratament local în bolile inflamatoare a vaginului sau cu scop contraceptiv ( spermatocid ) Rp.: Sup. vaginale cu miconazol 0,2 N7 D.S.: cîte 1 sup. pe seară în vagin. Rp.: Sup. vaginale „Osarbon”N10 D.S.: cîte 1 sup. pe noapte în vagin. Formele medicamentoase lichide. Caracteristica lor. Către formele medicamentoase lichide se atîrnă: - soluţiile - suspenziile - formele parenterale - picăturile infuzii apoase decocturi - soluţiile extractive tincturi alcoolice extracte Soluţia este un sistem constituit din substanţa dizolvată (substanţa activă de bază) şi solvent (dizolvant). În calitate de dizolvant se foloseşte apa purificată, alcoolul etilic şi uleiuri vegetale şi deaceea se deosebesc soluţii apoase, alcoolice şi uleioase. După modul de utilizare soluţiile se împart în: 1. soluţie pentru uz extern. 2. soluţie pentru uz intern, numite şi soluţii buvabile Soluţiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfecţie şi antisepsie; tratamentul leziunilor, pieii şi mucoasei, spălarea cavităţilor corpului. Parametrul principal al soluţiilor pentru uz extern este concentraţia lor, de care depinde intensitatea acţiunii. Rp.: Sol. furacilină 0,02% - 500 ml D.S.: pentru spălarea plăgilor Rp.: Sol. alcoolică iod 5% -10 ml D.S.: pentru uz extern Rp.: Sol. uleioasă camfor 10% -20 ml D.S.: pentru uz extern Soluţiile pentru uz intern sunt o formă medicamentoasă dozată şi se administrează cu lingura de masă sau de ceai. Rp.: Sol. iodură de potasiu 2% - 180 ml D.S.: cîte 1 ling. de 3 ori/zi 1. Suspenzia – un sistem format dintr-o substanţă solidă insolubilă, particulele căreia sunt suspendate întrun lichid (excipient – apă purificată). Deoarece particulele solide se sedimentează cu timpul, suspenziile se agită înainte de utilizare pentru a le face uniforme. Există suspenzii pentru uz intern şi pentru uz extern. Rp.: Susp. oxid de zinc10% -100 ml D.S.: pentru uz extern. A se agita înainte de utilizare. Rp.: Susp. pirantel 5% -15 ml D.S.: cîte 1 ling per os 1dată/zi timp de 3 zile Picăturile se numesc soluţii sau suspenzii care se dozează (administrează) cu picătura . Deosebim picături pentru uz intern şi pentru uz extern. Picăturile pentru uz extern se folosesc în oftalmologie, ORL şi stomatologie şi se numesc respectiv picături oftalmice (sau colire); nazale, otice, dentare. Ele se instilează în sacul conjunctival, conductul auditiv extern, meatul nazal, în canalele gingivale. Cuvîntul instilaţie provine din latinescul stilla (picătură) şi corespunde cuvîntului „picurare”. Picăturile oftalmice sunt forme medicamentoase, sterile, sub formă de soluţii sau suspenzii, utilizate în tratamentul , profilaxia şi diagnosticarea bolilor de ochi. Rp.: Sol. atropina sulfat 0,1% - 10 ml D.S.: cîte 1 picătură de 3 ori/zi Picăturile nazale sunt forme medicamentoase lichide, sub formă de soluţie, emulsii, sau suspenzii, destinate administrării pe mucoasa nazală în rinite. Rp.: Sol. xilometazolină 0,1% - 10 ml D.S.: cîte2-3 picăt. în fiecare meat nazal. Picăturile otice sunt forme farmaceutice lichide sub formă de soluţie, emulsii sau suspenzii folosite local şi destinate pentru tratarea bolilor bacteriene, micotice sau alergice ale canalului audutiv extern. Rp.: Sol. uleioasă camfor 10% -10 ml D.S.: picăt. Otice Picăturile pentru uz intern reprezintă soluţii apoase ale unor substanţe puternic active sau toxice, care se dozează cu picătura, această metodă de dozare fiind destul de precisă. Rp.: Sol. atropină sulfat 0,05% -10 ml D.S.: intern cate 20 picăt. de 3ori /zi Formele parenterale sunt produse sterile care se administrează prin injectare. Se clasifică în: injecţii, perfuzii şi pulberi parenterale. Injecţiile – formele destinate injecţiilor sînt soluţii, suspenzii sterile sau pulberi sterile, care se dizolvă întrun solvent steril înainte de folosire. Ele pot fi preparate manual (în farmacie) sau prin metode industriale (fabrici, laboratoare farmaceutice). Soluţiile injectabile pot fi apoase ( apa injectabilă) sau uleioase (ulei injectabil). Cerinţele către formele medicamentoase injectabile: - trebuie să fie sterile, stabile - trebuie să fie apirogene (nu conţin corpi bacterieni şi nu cresc temperatura corporală) - trebuie să fie izotonice şi lipsite de impurităţi mecanice (PH = 7,4) Soluţiile hipertone provoacă necroza ţesuturilor moi, iar cele hipotone provoacă hemoliza hematiilor (eritrocitelor). Preparatele injectabile pregătite în mod manual în farmaciile spitaliceşti se livrează în flacoane închise ermetic cu capacitatea de 5 – 1000 ml. Ele se supun sterilizării şi au termen de valabilitate cîteva zile, iar dacă au fost deschise – numai o zi. La prescrierea formelor injectabile preparate în farmacii în reţetă se cere obligatoriu sterilizarea medicamentelor. Rp.: Sol. procaină 0,25 % -500 ml Sterilisetur! D.S.: pentru anestezie prin infiltraţie Soluţiile injectabile preparate la farmacie şi laboratoare farmaceutice în anumite condiţii şi livrate în ambalaje speciale (fiole, flacoane) se numesc specialităţi injectabile (forme injectabile oficinale) Rp.: Sol. aceclidină 0,2 % -1 ml D.t. d. N10 in ampullis S. : cîte 1 ml s/c Rp.: Sol.uleioasă progesteron 1 % -1 ml D.t. d. N20 in ampullis S. : cîte 1 ml i/m Rp.: Sol. alcoolică gramicidină 2 % -5 ml D.t. d. N15 in ampullis S. : se dizolvă în 500 ml apă pentru spălături Rp.: Susp. triamicinolon 4 % -1 ml D.t. d. N10 in ampullis S. : cîte 1 ml i/m Perfuziile (preparate perfuzabile ) – sunt definite ca soluţii apoase sterile, livrate în recipiente de sticlă sau plastic închise cu dop de cauciuc de 100; 250; 500 şi 1000 ml. Ele se administrează i/v cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzie timp de la 30 min. pîna la cîteva ore. Rp.: Sol. natriu clorid 0,9 % -500 ml D.t. d. Nr.5 S. : intravenos, perfuzie Pulberele parenterale – sunt substanţe instabile în formă de soluţie, preparată în condiţii aseptice şi prin liofilizare (soluţiile lor se evaporă în vid la temperaturi foarte scăzute) Rp.: Acid etacrinic 0,05 D.t. d. N10 in ampullis S . : conţin. fiolei, se dizolvă în 1 ml sol. fiz. şi se administrează i/m Rp.: Kefzol 1,0 D.t. d. N20 S. : conţin. flacon. , se dizolvă în 5 ml sol. fiz. şi se administrează i/m Rp.: Baralgină 5 ml D.t. d. – Nr.20 în ampullis S. : cîte 5 ml i/m în colici Soluţiile extractive – se obţin prin extragerea din plantele medicinale cu ajutorul a diverşi solvenţi (apă purificată, alcool etilic) din care cauză ele se clasifică în: soluţii extractive apoase, soluţii extractive alcoolice. La cele apoase se referă: infuziile şi decocturile. Ele se prepară de obicei în farmacii, nemijlocit înainte de a le elibera pacientului. Rapid se descompun, de aceea se vor prescrie numai pentru 3-4 zile, fiind păstrate la un loc răcoros. Sunt destinate, în special, pentru uz intern, mai rar pentru uz extern (gargară). Infuziile se prepară din părţile fine ale plantei (flori, frunze, din care principiile active se extrag mai uşor). Decocturile se prepară din părţile mai grosiere ale plantelor (rădăcini, coajă) Rp.: Infuzie de frunze degeţel 150 ml D.S.: intern cîte 1 linguriţă de 3 ori/zi Rp.: Decoct de rădăcină de odolean, 5,0 -150 ml D.S.: cîte 1 liguriţă de 3 ori/zi La soluţii extractive alcoolice se referă tincturile şi extractele. Tinctura se obţine cu ajutorulş alcoolului 70% (uneori 40%) din drog uscat şi bine mărunţit. Se administrează intern în picături şi se dozează în ml. Spre deosebire de infuzii şi decocturi, tinctura este mai stabilă şi se păstrează timp îndelungat la temperatură obişnuită şi la loc ferit de lumină. Rp.: Tinctură de odolean 30 ml D.S.: cîte 30 picături de 3 ori/zi intern Extractele prezintă nişte soluţii extractive concentrate obţinute din materie primă vegetală. În calitate de extragent se foloseşte alcoolul etilic de 70%. Rp.: Extract fluid de traista ciobanului 15 ml D.S.: cîte 15 picătură de 3 ori/zi intern Emulsiile sunt sisteme formate din 2 lichide insolubile unul în altul şi sunt destinate preponderent pentru uz intern. Fiind instabile, ele se prepară extempore, ele fiind păstrate la rece. Rp.: Emulsie de seminte de in - 150 ml D.S.: cîte 1lingură de 3 ori/zi Linimentul este un unguient lichid destinat pentru aplicaţi locale şi fricţiuni. Rp.: Liniment sintomicină 5% - 25 ml D.S.: Se aplică pe regiunile lezate a pieii.