Загрузил Александр Алексеев

155 Lectia 1 Psihol

Реклама
Release by Medtorrents.com
PSIHOLOGIA MEDICALĂ – SCOP, OBIECTIVE. PERSONALITATEA.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ A VÂRSTELOR. PSIHODIAGNOSTICUL.
Psihologia medicală este ştiinţa care studiază mecanismele psihologice implicate în starea de sănătate şi boală.
Psihologia medicală are două componente fundamentale.
Prima componentă se referă la investigarea mecanismelor psihologice implicate în:
 promovarea şi optimizarea sănătăţii;
 prevenirea patologiei.
A doua componentă se referă la investigarea mecanismelor psihologice implicate în patologie.
Obiectul de studiu
Psihologia bolnavului
Obiectivele





















Personalitatea umană;
psihicul uman;
relaţiile bolnavului cu ambianţa;
relaţiile bolnavului cu familia;
relaţiile bolnavului cu rudele apropiate;
relaţiile bolnavului cu colegii de serviciu (dacă munceşte undeva);
reacţiile subiectului în faţa diferitelor situaţii (cunoscute sau care sunt noi pentru el);
reacţiile subiectului în faţa diferitor persoane (cunoscute sau pe care le întâlneşte pentru prima dată);
relaţia medic – pacient;
relaţiile bolnavului cu personalul medico-sanitar;
problematica organizării psihologice a instituţiilor sanitare,
problema sănătăţii mentale;
adaptarea individului în familie;
adaptarea individului în şcoală;
adaptarea individului în profesie;
adaptarea individului în societate;
aspecte speciale privind psihopatologia copilăriei;
aspecte speciale privind psihopatologia adolescenţei;
aspecte speciale privind psihopatologia senescenţei;
reacţia psihică a bolnavului faţă de agresiunea somatică;
reacţia psihică a bolnavului faţă de agresiunea psihică.
Personalitatea
Personalitatea este o integrare armonioasă şi unicală a psihicului cu somaticul, a însuşirilor, calităţilor, deprinderilor şi a
trăsăturilor de caracter şi temperament.
Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.
Se manifestă cel mai timpuriu şi se exprimă cel mai pregnant în conduită şi comportament.
În el se cristalizează modul în care componentele bioenergetice se implică în desfăşurarea proceselor psihice:


Percepţie;
memorie;
1
Release by Medtorrents.com



gândire;
afectivitate;
şi se reflectă în comportament.
Portretele temperamentale se elaborează în funcţie de manifestările comune tuturor însuşirilor psihice, numite indicatori
psihocomportamentali ai temperamentului:















Rapiditatea percepţiei;
rapiditatea reacţiilor motrice;
rapiditatea a răspunsurilor verbale la întrebări;
intensitatea acţiunilor voluntare;
intensitatea trăirilor afective;
forţa răspunsurilor la succesiunea stimulărilor externe;
orientarea dominantă a răspunsurilor;
dependenţa de stimularea externă;
activismul intern;
disponibilitatea la comunicare interpersonală;
capacitatea generală de lucru;
rezistenţa la solicitările puternice şi de lungă durată;
rezistenţa la frustraţie;
rezistenţa la stres;
rezistenţa la situaţii conflictuale.
Toate aceste trăsături se manifestă numai:
 într-o stare activă a subiectului;
 într-o anumită împrejurare de viaţă;
 fiind observate încă din copilărie.
Marea diversitate a criteriilor de clasificare a dus la o multitudine de categorii temperamentale.
I. P. Pavlov, se impune în cadrul tipologiei fiziologice şi psihofiziologice, studiind tipul de activitate nervoasă fundamentală
în funcţie de trei însuşiri (intensitate, echilibru, mobilitate) ale proceselor nervoase fundamentale (excitaţia şi inhibiţia), prin
următoarea grupare tipologică:




sangvinic – puternic, echilibrat, mobil;
flegmatic – puternic, echilibrat, inert;
coleric – puternic, neechilibrat, excitabil;
melancolic – slab.
B. Montain identifică patru temperamente în funcţie de grupele sangvine:




grupa A – armonic;
grupa 0 – melodic;
grupa B – ritmic;
grupa AB – complex.
Persoana este o structură dinamică şi nu una statică.
Ea este în permanentă mişcare, dezvoltare continuă, perfecţionare şi autodepăşire.
Acest proces nu se încheie definitiv niciodată.
2
Release by Medtorrents.com
Factorii formativi ai personalităţii sunt:




Ereditatea;
constituţia,
educaţia;
mediul ambiant.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ A VÂRSTELOR.








Stadiul oral;
stadiul anal;
stadiul genitalităţii infantile;
stadiul de latenţă a sexualităţii infantile;
stadiul pubertăţii şi adolescenţei (faza genitală);
stadiul tinereţii adulte;
stadiul vârstei adultă;
stadiu vârstei de maturităte.
PRIMUL STADIU ESTE CEL ORAL

Cronologic acest stadiu corespunde vârstei de 0- 1,5 ani;
0-4 săptămâni:











mişcări fără scop;
mişcări fără un efect anumit;
poate să întoarcă capul într-o parte,
are pumnii strânși;
predomină reflexul de agăţare;
reflexul de păşire;
reflexul de prindere;
nu-şi menţine poziţia când este susţinut;
absenţa controlului capului;
acordă preferenţial atenţie sunetelor înalte şi feminine;
în poziţie şezândă capul cade posterior.
2 luni:





susţine puţin timp capul în poziţie de decubit ventral;
nu susţine capul în poziţie şezândă;
alert la sunete;
zâmbeşte;
urmăreşte obiecte în mişcare.
3 luni:










mişcă bine membrele;
ridică capul cu uşurinţă;
în poziţie şezândă cade pe spate;
mişcări reflexe de apărare;
ascultă vocea şi gângureşte;
începe să “pedaleze”;
îşi mută privirea de la un obiect la altul;
reacționează la muzică;
se susţine pe antebraţe şi coate;
se joacă cu mâinile cercetându-le.
3
Release by Medtorrents.com
4 luni:








ridică capul şi înclină toracele;
suspendat, ţine capul în plan superior;
începe să aibă controlul capului la mişcări de răsucire;
gângureşte;
răspunde zâmbetului prin zâmbet;
distinge 2 sunete;
reţine cu mana obiecte,
se agaţă de părul şi hainele persoanelor de lângă el.
5 luni:







ţine capul ridicat fără să-i cadă pe spate;
împinge picioarele când este ţinut ridicat;
râde zgomotos;
se joacă cu o persoană;
duce obiecte la gură;
poate arăta nemulţumire;
pedalează.








6 luni:
se ridică ajutându-se de încheietura mâinii;
gângureşte;
întoarce capul către o persoană care râde;
începe să se târască pe podea;
apucă biberonul şi-l duce la gură cu ambele mâini;
se rostogoleşte pe spate şi pe burtă;
distinge chipurile familiare de cele străine.







7 luni:
se deplasează în “4 labe”;
bea apă cu cana;
se ridică pe şezute din decubit dorsal;
ţine obiectele în ambele mâini;
vocalizează;
zgârie.











8 luni:
se ridică desinestătător;
se poate rezema;
culcat ridică capul;
desinestătător se rostogoleşte;
topăie;
ţipă ca să atragă atenţia;
emite sunete;
îşi privește imaginea în oglindă şi se bucură;
o preferă pe mama;
se ridică pe şezute fără ajutor.




9 luni:
spune ma-ma, dă-dă;
se dezvoltă reflexul pentru săritură;
se poate ridica în 4 labe.
4
Release by Medtorrents.com












10 luni:
stă bine pe şezute, fără sprijin;
stă în picioare susţinut şi merge greoi susţinut;
mănâncă cu mâna;
ascultă ceasul;
emite sunete repetitive;
încearcă să recupereze un obiect căzut;
reacţionează când i se pronunţă numele;
se poate roti fără să-şi piardă echilibrul;
se deplasează după jucării;
flutură mâna în semn de rămas-bun;
bate bucuros din palme.







11 luni:
se ridică singur în picioare,
mestecă desinestătător;
îşi suge degetul;
emite 2 -3 cuvinte cu înţeles;
manifestă simpatii pentru alte persoane decât mama;
stă singur în picioare câteva secunde.








12 luni:
se târăşte;
foloseşte pensa digitală pentru a ridica un obiect;
apucă cu mâna din poziţia de târâre;
stă în picioare cu sprijin minim un minut;
scoate obiectele dintr-un recipient prin răsturnare;
întoarce paginile unei cărti, mai multe o dată;
bate din palme;







După 1 an
face câţiva paşi fără ajutor.
merge susţinându-se cu o mână;
imită în joc;
adesea se joacă cu mingea;
are dificultăţi la prinderea obiectelor mici;
cooperează la îmbrăcare.













la 1 an şi 6 luni:
merge singur;
se ridică singur în picioare;
urcă scări;
trage linii cu creionul;
îşi scoate singur pantofii;
începe să se comporte şi opoziţional;
aleargă şi sare;
stă singur pe scaun unde se urcă prin căţărare;
foloseşte linguriţa la masă;
poate comunica – numeşte ziua, nevoia de a se urina;
anunţa defecaţia, rareori înainte;
imită mama.
STADIUL ANAL

Cronologic corespunde vârstei de 1,5- 3 ani.
5
Release by Medtorrents.com























merge independent;
aleargă fără să cadă;
urcă şi coboară scările cu ambele picioare pentru o treaptă;
deschide uşa;
se spală pe mâini;
noaptea, micţiunea este controlată rar;
vorbeşte neincetat;
alcătuieşte propoziții scurte;
cere mâncare,
cere oliţa de noapte;
foloseşte pronume;
continuă negativismul;
ţine creionul cu degetele nu în palmă ca şi până acum;
sare;
aruncă mingea păstrându-şi echilibrul;
trasează linii cu creionul;
se dă în balansoar;
rostogoleşte o minge;
aşează 4 inele pe un suport vertical;
face un turn din 3 cuburi;
împinge sau trage o jucărie după el;
se apleacă pentru a ridica un obiect;
se ridică fără sa se dezechilibreze.




























La 3 ani:
urcă scara cu câte un picior pentru o treaptă;
coboară cu ambele picioare pentru o treapta;
stă câteva secunde într-un picior;
merge cu tricicleta;
se îmbracă şi se dezbracă singur;
merge singur la toaletă;
ajută la bucătărie;
participă la joc în colectiv;
îşi ştie vârsta şi sexul;
numără până la 10;
spune poezii scurte;
cunoaşte culorile.
înşiră 4 mărgele pe un şiret în 2 minute;
răsuceşte mânerele de la mobilă, de la uşă;
sare pe loc cu ambele picioare o dată;
merge cu spatele înainte;
aruncă mingea la o distanţă de 1,5 m;
construieşte un turn de 5 - 6 cuburi;
întoarce pagina una câte una;
despachetează un obiect mic;
împătureşte o hârtie în două;
desface şi îmbină jucării de asamblat;
deşurubează jucării cu filet;
face biluţe din plastilină;
apucă creionul între degetul mare si arătător, sprijinindu-l pe mijlociu;
face o tumbă cu ajutor;
la 3 ani copilul dispune de aproximativ 1100 de cuvinte.
CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE FUNDAMENTALE ALE GÂNDIRII COPILULUI (JEAN PIAGET):



realismul (confuzia dintre fizic şi psihic, dintre lumea interioară şi cea exterioară);
animismul (credinţa, că obiectele neînsufleţite sunt vii (adică, au simţire şi intenţii);
artificialul (orice lucru este făcut de cineva, inclusiv, copiii s-ar putea face din „carne de măcelărie”);
6
Release by Medtorrents.com



justiţie iminentă (credinţa, că pedeapsa pentru fapte rele este inevitabilă).
copilul este mai capabil să facă faţă absenţei mamei.
copilul poate să înceapă să se simtă confortabil în absenţa mamei, pentru că ştie, că mama se va întoarce.
STADIUL GENITALITĂŢII INFANTILE















Cronologic corespunde vârstei de 4 - 7 ani.
Se dobândeşte iniţiativă prin alegerea scopurilor şi perseverenţei.
La 4 ani:
începe a bate cu ciocanul;
taie cu foarfeca;
sare de la o înălţime de aproximativ 10 cm;
loveste mingea cu piciorul în timp ce aceasta se rostogolește spre el;
merge în vârfurile degetelor;
aleargă 10 paşi cu mişcări ale brațelor coordonate alternativ;
pedalează pe tricicletă;
se dă în leagăn;
urcă scările alternând picioarele;
merge în pas de marş;
prinde mingea cu ambele mâini;
taie de-a lungul unei linii drepte lungă de 20 cm cu abateri de 0,5 cm.

















la 5 ani:
stă într-un picior fără sprijin 4 - 8 secunde;
aleargă, schimbă direcţia;
merge pe bârnă în echilibru;
sare peste o sfoară întinsă înaltă de 50 cm;
sare înapoi de 6 – 8 ori;
modelează forme din plastilină şi le asamblează;
decupează de-a lungul unei linii curbe;
înşurubează şi desşurubează;
coboară scările alternând picioarele;
pedalează tricicleta, întoarce la colţ;
sare într-un picior de 5 ori succesiv;
decupează un cerc cu diametrul de 5 cm;
desenează imagini simple;
decupează şi lipeşte forme simple;
scrie litere de tipar mari la întâmplare.
dezvoltarea persoanei în aceşti ani este caracterizată prin deplasarea atenţiei de la percepţia corporală spre dobândirea
prestigiului şi a puterii.
copilul doreşte să fie aplaudat.
el urmăreşte posesiunea sau proprietatea asupra obiectelor.
descoperind că tatăl poate fi obstacol în calea dragostei sale pentru mamă, oscilând între dragoste şi ură pentru acest
obstacol, cu sentimentul consecutiv de teamă de pedeapsă se dezvoltă la băiat, după Freud, un „complex Oedip” de esenţă
libidinală.
la fetiţe s-ar dezvolta, corespunzător „complexul Electrei”.
copilul doreşte să se căsătorească cu părintele de sex opus şi, în acelaşi timp, să se izbăvească de părintele de acelaşi sex.
vinovăţia poate să apară în legătură cu scopurile gândite.
copilul prezentă dorinţa de a imita lumea adultă, cât şi rivalitatea între fraţi.







LATENŢĂ A SEXUALITĂŢII INFANTILE





Cronologic corespunde vârstei de 8 - 11 ani.
caracterizat prin industrie;
caracterizat prin competenţă;
caracterizat prin pricepere;
caracterizat prin îndemânare;
7
Release by Medtorrents.com














are loc o adaptare la lumea instrumentelor;
aceasta le permite să depăşească sentimentul de inferioritate;
copilul este preocupat să construiască;
copilul este preocupat să creeze;
copilul este preocupat să înfăptuiască;
primeşte instruire sistematică;
primeşte instruire domeniul tehnologiei;
începe să înţeleagă relaţiile şi clasificarea dintre parte / întreg;
copilul este capabil să asume punctul de vedere al altcuiva;
poate conserva numărul, lungimea, greutatea şi volumul;
copiii sunt capabili de mai multă învăţare, funcţionare independentă şi socializare;
are loc dezvoltarea prieteniilor;
pulsiunile sexuale sunt canalizate către scopuri mai acceptabile social (şcoala şi sporturile).
se formează Superego-ul - una din cele trei structuri ale minţii, răspunzătoare de dezvoltarea etică şi morală, incluzând
conştiinţa.
STADIUL PUBERTĂŢII ŞI ADOLESCENŢEI (FAZA GENITALĂ)











Cronologic corespunde vârstei de 11 - 12 la 19 ani.
este perioada în care individul ia cunoştinţă de identitatea sa personală;
se dezvoltă identitatea de grup (cei de aceeaşi vârstă),
ei sunt capabil să gândească despre gândurile cuiva;
sunt capabili să folosească - sistema de referinţă şi să înţeleagă conceptul de probabilitate;
această perioadă se caracterizează prin rapiditatea transformărilor;
pe prim plan stând maturitatea sexuală;
acest proces este activ, dinamic,
este adesea marcat de stări conflictuale, de tensiune şi etc.;
este un adevărat moment de criză;
moment de răscruce în viaţa individului, în care comportamentul poate fi perturbat;
Erickson vorbeşte de o “criză de identitate”, ce poate apare în unele cazuri.
Practica demonstrează relativa frecvenţă a unor conduite aberante, chiar antisociale ca:




















vagabondajul;
impulsuri spre cleptomanie;
tentative de suicid;
reacţii isterice;
reacţii hipocondriace;
sindroamelor anxioase şi fobice;
hiperkineziile şi somnambulismul;
ideile dismorfofobice cu anorexie mentală.
Părinţii sunt un “model” pentru copii;
individul în virtutea iniţiativei sau a sugestiei de “prestigiu” urmează sau nu exemplul lor;
la pubertate revine pe primul plan sesizarea şi conştiinţa propriului corp;
adolescentul îşi pune probleme privind statutul său social;
în primul rând, relaţiile cu sexul opus;
adolescentul îşi caută un nou „eu” şi anumite „defecte” de comportament pot fi înţelese prin dorinţa de a se impune, de a
părea că prezintă „ceva”;
procesul este mai simplu atunci când adolescentul are la îndemână un obiect clar şi valoros de identificare;
„Acceptabilitatea socială” depinde şi de aparenţa fizică, mai însemnat pentru fete;
înfrumuseţarea Eu-lui este realizată, în mare măsură, cu ajutorul îmbrăcămintei;
se întăresc interesele sociale şi profesionale;
se îmbogăţeşte viaţa afectivă;
apare dorinţa de libertate şi de independenţă;
8
Release by Medtorrents.com



se diversifică inteligenţa,
se precizează aptitudinile particulare;
adolescenţa este o perioadă „romantică” dar şi dramatică a vieţii, critică, contradictorie.
STADIUL TINEREŢII ADULTE








Cronologic corespunde vârstei de 20 - 34 ani.
individul întră în raporturi intime;
îşi face prieteni;
permanentă este luptă pentru existenţă;
predomină schimbul intelectual cu un maestru;
unire sexuală,
individul devine tată, cu răspunderi pentru altul;
capacitatea de intimitate este caracteristică acestui stadiu (dacă nu este atins, întâlnim sentimentul singurătăţii).
VÂRSTA ADULTĂ





Cronologic corespunde vârstei de 34 - 44 ani.
vârsta productivităţii;
vârsta creativităţii;
vârsta generativităţii (individul este familist, cu răspunderi deosebite pentru altul);
în caz contrar găsim manifestări de stagnare.
VÂRSTA MATURITĂŢII















Cronologic corespunde vârstei de 45 ani >.
este caracterizat prin integrarea propriului Eu;
dacă acest stadiu nu este atins, apare disperarea;
începând de la 48 ani au loc “achiziţii negative”:
pierderi economice;
pierderi corporale irecuperabile;
pierderi de părinţi;
pierderi de prieteni;
câteodată schimbări de profesie,
schimbări de domiciliu;
individul devine mai introspectiv;
mai filantrop,
deseori se simte singur;
preferă divertismente,
preferă viaţa rurală.
Caracterul critic al climacteriului este mai accentuat la sexul feminin, unde modificările pe plan fiziologic sunt mai rapide şi
asincrone.
Dar libidoul poate fi crescut la începutul menopauzei;
în orice caz, interesul şi activitatea sexuală depăşesc cu mult, în timp, încetarea perioadei de fertilitate.
Tulburările subiective la femei se prezintă prin:




Tulburări de somn;
labilitate emoţională,
irascibilitate;
reacţii anxioase;
9
Release by Medtorrents.com




reacţii hipocondriace,
reacţii isterice,
reacţii fobice,
reacţii obsesionale.
Menopauza este mai puţin dramatică:











La femeile de la ţară;
la femeile echilibrate psihic;
pentru femeile la care viaţa erotică n-a însemnat “axul” existenţei lor;
mai accentuată la femeile singure (celibatare, văduve, divorţate, abandonate, fără copii);
la femeile şi neasigurate material;
adesea se alterează sau se agravează relaţiile conjugale,
criza familială poate fi atenuată sau agravată prin relaţiile cu copiii şi celelalte rude,
predomină prietenia, dragostea pentru animale;
predomină atitudinea pentru profesiune,
predomină devotamentul social,
sunt prezente modalităţi pentru carenţa afectivă.
Andropauza este sentimentul:
 Mai repede se epuizează,
 dispoziția deprimată,
 pierderii energiei,
 pierderea iniţiativei,
 pierderea interesului pentru muncă;
 sunt prezente des reacții de excitație motorie,
 mai rar dar sunt prezente și momentele de agresie,
 sunt prezente faze melancolice (cu gânduri de sinucidere),
 la unii sunt faze paranoide,
 la alţii se evidenţiază tendinţe rarisime homosexuale;
 apare înclinaţia spre masturbaţie;
 sentimente de invidie şi gelozie pentru propriii copii;
 individul se dezvoltă continuu şi constant;
 el progresează readaptându-se la un nivel;
 în ultimul stadiu, subiectul este în acord total:
cu ordinea lucrurilor şi cu semnificaţia propriei sale existenţe în societatea în care a trăit;



el îşi acceptă viaţa personală;
des îi domină sentimentul imposibilităţii de a-şi reîncepe viaţa;
dacă individul refuză de accepta viaţa sa tocmai aceea pe care a dus-o, atunci mai des predomină cu teama de moarte.
În cazul ideal:


fiecare etapă se foloseşte de ceea ce s-a dobândit în etapa precedentă;
persoana se îmbogăţeşte treptat.
PSIHODIAGNOSTICUL
Psihodiagnosticul este un procedeu de analiză psihologică a unui caz şi include astfel de tehnici, ca:





Observaţia;
anamneza;
convorbirile,
chestionarea;
testele
10
Release by Medtorrents.com
OBSERVAŢIA:













Aspectul exterior al subiectului;
aspectul fizic al subiectului (este gras - slab);
ţinuta;
gesturile;
mimica,
expresia feţei şi a ochilor;
aspectul general (obosit - odihnit);
mersul;
coordonarea mişcărilor,
cum vorbeşte;
raporturile cu însoţitorul (docil, supus);
orientarea în mediul înconjurător (în cabinet sau laborator);
modul cum stabileşte singur contactul cu mediul ambiant.
Observaţia în cadrul examinării psihologice:







Atitudinea subiectului în momentul începerii examinării (opoziţie, entuziasm);
atitudinea subiectului în cursul examinării (spontan, pune întrebări, nerăbdător, interesat de probe, timid, anxios, distrat,
perseverent);
caracteristica răspunsurilor (rapide, lente, serioase, neglijente, impulsive);
utilizarea metodelor încercărilor şi erorilor;
activitatea motorie (agitat, pasiv, ticuri, mişcări parazite, tremurături);
interesarea de rezultatele obţinute (spirit de competiţie, doreşte să facă mai bine, indiferent);
expresia verbală (tulburări de vorbire)
ANAMNEZA
1.




2.




Date biografice:
Vârsta, profesia,
relaţiile cu părinţii (divorţ, adopţiune);
relaţiile cu fraţii;
copilăria (dacă a avut exces de autoritate).
Antecedente eredocolaterale:
Prezenţa alcoolismului;
prezenţa drogurilor;
dacă n-au fost tentative de suicid;
afecţiuni psihice sau somatice ale unuia din părinţi (necesitând internare).
3.



Antecedente patologice:
Dacă a suportat afecţiuni somatice;
dacă a suportat psihoze afective cu un episod depresiv în tinereţe;
poate au fost înregistrate alte afecţiuni psihice manifestate clinic, subclinic sau neobservate.
4.




Istoricul bolii actuale:
Debut:
brutal;
exploziv;
lent.
11
Release by Medtorrents.com
5.




Manifestări în sfera comportamentului:
Relatări ale anturajului;
tentative de suicid;
acte de violenţă;
accidente
CONVORBIRILE
Planul de convorbire cu subiectul va include:
1.
Nume, prenume, vârsta, studii, starea civilă, profesiunea, locul de reşedinţă.
2.
Simptomele.
3.
Prima copilărie (până la intrarea în şcoală).
Care au fost relaţiile subiectului cu familia (separat cu mama, tata, fraţi, surori, care este diferenţa de vârstă);
dacă subiectul îşi aminteşte întâmplări neplăcute (accidente, sperieturi, lovituri, căderi de la înălţime, atacuri de animale,
certuri între părinţi);
 descrierea situaţiei în familie (profesiunea părinţilor, copil natural sau adoptat, părinţi divorţaţi, fraţi vitregi);
 comportarea: dacă a fost copil vioi sau liniştit; dacă îi place societatea de aceeaşi vârstă, a copiilor mai mici sau a
oamenilor maturi; dacă visează urât noaptea; dacă se speria uşor; dacă a fost cuprins în grădiniţă;
 situaţia economică a familiei; dacă a trebuit să muncească înainte de intrarea în şcoală; dacă a suferit lipse materiale.













4. Vârsta şcolară.
Cum s-a adaptat la specificul vieţii de şcoală:
dacă a luat premii;
dacă a învăţat bine,
dacă înţelege materialul predat uşor;
dacă a avut randament şcolar în unii ani faţă de alţii;
dacă a fost elev bun până la un punct şi apoi nu a putut face faţă şcolii;
dacă a avut condiţii materiale pentru a învăţa;
dacă au fost conflicte pe parcursul studiilor la şcoală cu părinţii,
dacă au fost conflicte pe parcursul studiilor la şcoală cu profesorii,
dacă au fost conflicte pe parcursul studiilor la şcoală cu colegii sau din motive sentimentale,
dacă a suportat uşor criza pubertară.






5. Viaţa profesională.
Dacă face meseria pe care şi-a ales-o;
dacă are plăcere de profesia pentru care s-a pregătit;
care sunt relaţiile în mediul profesional;
cum se înţelege cu şefii,
cum se înţelege cu colegii;
ce planuri de viitor în domeniul profesional are.





6. Viaţa familială.
Cum se înţelege cu partenerul de viaţă - soţul (soţia);
care este vârsta - soţului (soţiei);
cum se înţelege cu părinţii (socrii);
cum se înţelege cu copiii;
dacă a avut traume psihice din cauza lor.
CHESTIONARE ŞI TESTE
12
Release by Medtorrents.com
















Teste neverbale (hârtie - creion);
Teste proiective;
Testul Rorshach;
Testul T.A.T.;
Pictograma,
Testul de completare a propoziţiei;
Testul Szondy;
Testul Luscher;
De inteligenţă ( W.A.I.S; W.I.S.C);
Testul BECK;
Testul Hamilton;
Testul Rosenzweg;
Testul M.M.P.I.;
Testul Raven;
Testul Schmifschek,
Testul EYSENCK.
13
Скачать